Centrul Diplomatic/Diplomatic Center

Centrul de Studii Politice si Diplomatie/ Center for Political Science and Diplomacy

Centrul de presa/ Press Room

 

ROMANIAN DELEGATION INVITED AT UNITED ARAB EMIRATES NATIONAL DAY

 

Between 19 to 24 November 2009 a Romanian delegation headed by Professor Anton Caragea, director of Institute of International Relations and Economic Cooperation( IRICE)  was invited to participate at the 38 Celebration of National Day of United Arab Emirates.

This was the first ever Romanian participation to the National celebration of United Arab Emirates. The invitation was issued by the National Media Council of United Arab Emirates and was destined to support an increase in bilateral relations and mutual knowledge.  The program for the visit was very dense and full with high level meeting destined to offer to participants a deep knowledge of the United Arab Emirates prominent place in today`s world.

The delegation has meet with His Highness Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vice-President of UAE, Prime-minister of UAE and Ruler of Dubai, H.E. Sheikh Nahyan bin Mubarak Al Nahyan – Minister for Higher Education and Scientific Research, H.E. Dr. Anwar Gargash, Minister of State for Foreign Affairs, H.E. Sheikh Lubna Al Qasimi, Minister for Foreign Trade, Sultan Al Jaber CEO- Masdar etc.  Also the delegation received a complimentary tour of the most successful projects of United Arab Emirates as Yas Island- the place for a real estate revolution and Saadiyat Island, a project of the most complex cultural and green city in the region.   Without a doubt  the most important moment of the visit was the reception hosted by His Highness Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vice-President of UAE, Prime-minister of UAE and Ruler of Dubai   that expressed his willingness to make all the necessary efforts to assure the brightest future to united Arab Emirates, to increase economic capacity of the country and to foster relations with all the of European union and with a special emphasis on Romania as a hub for United Arab Emirates products and technologies invested in Europe.         

The participation of a Romanian delegation as this important anniversary of 38 years of independence of United Arab Emirates was in itself a symbol of the willingness from both side to create what Professor Anton Caragea, IRICE director declared a strategic partnership between Romania and United Arab Emirates. 

PARTICIPAREA DELEGATIEI ROMANE LA SARBATOAREA ZILEI NATIONALE A EMIRATELOR ARABE UNITE

 

 Intre 19 – 24 Noiembrie 2009 a delegatie din Romania, condusa de professor dr. Anton Caragea, a fost invitata sa participe la cea de a 38-a aniversare a Zilei Nationale a Emiratelor Arabe Unite .

 Aceasta a fost prima participare a unei delegatii romanesti la sarbatoarea Zilei Nationale a Emiratelor Arabe Unite . Vizita, organizata de Consiliul National Pentru Media din Emiratele Arabe Unite,  a fost destinata sa sprijine cunoasterea si colaborarea  bilaterala .  Programul vizitei a fost unul extrem de dens si a urmarit  prin intalnirile la nivel inalt organizate sa ofere delegatiei romanesti o cunoastere amanuntita a rolului proeminent ocupat de Emiratele Arabe Unite in lumea de azi.

 Delegatia a avut intalniri cu Inaltimea Sa  Mohammed bin Rashid Al Maktoum , Vice-Presedinte al E.A.U., Prim ministru al E.A.U.  si conducator al Dubaiului, Excelenta sa Sheikh Nahyan bin Mubarak Al Nahyan , Ministru pentru Educatie Superioara si Cercetare Stiintifica , Excelenta Sa Dr. Anwar Gargash , Ministru de Stat pentru Afacerile Externe , Excelenta Sa  Sheikh Lubna Al Qasimi , Ministru pentru Comertul Exterior , Sultan Al Jaber –Presedinte Compania Masdar . Totodata delegatia a mai primit si un tur special al celor mai cunoscute proiecte ale Emiratelor Arabe Unite precum:  Insula Yas, locul celor mai importante proiecte imobiliare si de turism din Abu Dhabi si insula Saadiyat ( Insula Fericirii) gazda unui proiect complex cultural si ecologic, care va revolutiona regiunea aducand-o in secolul XXI .      

Fara indoiala cel mai important moment al vizitei  a fost intalnirea cu Inaltimea Sa   Mohammed bin Rashid Al Maktoum , Vice-Presedinte al E.A.U., Prim ministru al E.A.U.  si conducator al Dubaiului care a declarat dorinta sa de a face toate eforturile necesare pentru a dezvolta capacitatea economica a tarii si pentru a dezvolta relatiile cu Uniunea Europeana si in special cu Romania, care poate deveni un punct de intrare pentru investitiile si tehnologia din Emiratele Arabe Unite .

Participarea delegatiei romane la cea de a 38-a celebrare a independentei Emiratelor Arabe Unite este in ea insasi un simbol al dorintei mutuale de a realiza ceea ce Profesorul Anton Caragea, directorul IRICE , numea un parteneriat strategic intre Romania si Emiratele Arabe Unite.      

 

 Romanian delegation in audience with His Highness Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vice-President of UAE, Prime-minister of UAE and Ruler of Dubai

 

His Highness Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vice-President of UAE, Prime-minister of UAE and Ruler of Dubai

 

Professor Anton Caragea along side Mr. Saoud Al Harthy, director Government Communication, receives explanation about Saadiyat Island Project -  a Cultural Vision

 

Professor Anton Caragea , Director IRICE- Romania and H.E. Sheikh Nahyan bin Mubarak Al Nahyan – Minister for Higher Education and Scientific Research-UAE

 

Professor Anton Caragea speeking about investment opportunities in Romania and political environment

 

COMUNICAT DE PRESA

VIZITA DELEGATIEI ROMANIEI IN SIRIA

In perioada 22- 28 mai 2009 o delegatie de jurnalisti si oameni politici romani condusa de Profesor Dr. Anton Caragea  a efectuat o vizita de prietenie in Republica Araba Siriana. 

Delegatia romana a avut intalniri  cu Dr. Mohsen Bilal, Ministrul Informatiilor al R.A. Siria, Dr. Mohammed Al Hussein, Ministrul Finantelor ,dl. Rateb Al Salah, presedintele Bursei din Damasc, Dr. Faissal Muqdad, Vice-ministrul Afacerilor Externe, Dl. Suleiman Qadah, vice-presedintele Frontului National Progresist si cu  Dl. Saadala Agaa, Ministrul Turismului al R.A. Siria.                                        

 In aceste intalniri s-au abordat o mare varietate de subiecte de la relatille economice romano-siriene, la vizita Ministrului Roman al Afacerilor Externe in Siria pana la procesul de pace din Orientul Mijlociu si necesitatea restabilirii suveranitatii nationale siriene asupra inaltimilor Golan .

Printre cele mai importante teme de discutie putem enumera: imbunatatirea legaturilor aeriene intre Siria si Romania, deschiderea unui birou de turism sirian la Bucuresti, masuri pentru cresterea numarului de turisti romani in Siria, acordarea viziei in mod gratuit pentru turistii romani , colaborarea bursiera intre Romania si Siria, colaborarea in domeniul media etc.  Totodata delegatia romana a vizitat orasul eliberat Quneitra din Golan, teritoriul recunoscut international ca apartinand Siriei si principalele obiective turistice din Siria: Bosra, Alep, Latakia, Homs, Hama, Ugarit etc.

 Vizita delegatiei romane a marcat noua apropiere intre Romania si Siria dupa vizita presedintelui Romaniei  in Siria si a fost apreciata ca un succes atat de partea romana cat si de cea siriana si un semn pentru  noile relatii intre cele doua tari.

PRESS RELEACE

ROMANIAN DELEGATION VISIT IN R.A. SYRIA

Between 22 and 28 of May 2009 a Romanian political and media delegation chaired by Professor Anton Caragea has being invited for a visit in Arab Republic of Syria. The program of Romanian delegation has included meetings with Dr.Mohsen Bilal, Minister of Information of Syria, Dr. Mohammed Al Hussein, Minister of Finance, Mr. Rateb Al Salah, Chairmen of Damascus Stock Exchange, Dr. Faissal Mqdad, vice-minister of Foreign Affairs, Mr. Suleiman Qadah, vice-president of National Progressive Front and Mr. Saadala Agaa, Minister of Tourism of Syria.

The main issues of the discussion varied from Romanian-Syrian economic relation, Romanian minister of Foreign affairs visit to Damascus to peace process in the Middle East and Syrian national sovereignty on Golan Heights.

Among the most important topics and results are : opening a Syrian tourism Office in Romania, measures for increasing the Romanian tourist visits in Syria , stock exchange agreements between Romania and  Syria, increasing flight connection between Romania and Syria, media cooperation , exchange of media programs . The Romanian delegation program included visits to Hero City Quneitra in Golan, international recognized Syrian territory and to many touristic objectives: Bosra, Aleppo, Latakia, Homs, Hama, Ugarit etc.

      The visit of Romanian delegation to Syria had marked a new step in getting closer Romania and Syria after the Romanian President visit in Syria and has being appreciated by Romanian and Syrian side as a sign of new relations between the two countries.        

Decoration Ceremony of Mr. Saadala Agaa, minister of turism of R.A.SyriaDecoration Ceremony of Mr. Saadala Agaa, minister of turism of R.A.Syria

Professor Anton Caragea and romanian delegation received by Dr.Mohsen Bilal minister of information of Syria R.AProfessor Anton Caragea and romanian delegation received by Dr.Mohsen Bilal ,Minister of Information of Syria R.A

Professor Anton Caragea and romanian delegations offers the title Personality of the year to Mr.Suleiman Qadah, vicepresident of National Progressive FrontProfessor Anton Caragea and romanian delegations offers the title Personality of the year to Mr.Suleiman Qadah, vicepresident of National Progressive Front

Professor Anton Caragea and Vlad Hogea giving an interview at Syria National TelevisionProfessor Anton Caragea and Vlad Hogea giving an interview at Syria National Television

Professor Anton Caragea decorates vice-minister of foreign affairs of SyriaProfessor Anton Caragea decorates vice-minister of foreign affairs of Syria

Professor Anton Caragea receives Quneitra Medal from Governor of Quneitra Heroe CityProfessor Anton Caragea receives Quneitra Medal from Governor of Quneitra Heroe City

Professor Anton Caragea receives the Damascus key from Mr. Saadala Agaa, Minister of Turism of SyriaProfessor Anton Caragea receives the Damascus key from Mr. Saadala Agaa, Minister of Turism of Syria

 

 

 

 

 

 

 

- Professor Anton Caragea in interview with Salem Al Jaber- Ambassador of Qatar

 

“Avem aspiratii inalte si respect profund fata de fiinta umana”

Interviu realizat de prof.univ.dr. Anton Caragea, cu Excelenta Salem Al-Jaber, ambassador al Statului Qatar in Romania.

 antonjaber

 Intrebare: Care este stadiul actual al relatiilor bilaterale dintre Statul Qatar si Romania?

Raspuns: Este evident faptul ca relatiile dintre tari sunt guvernate atat de considerente politice, economice cat si de alti factori legati de comunicarea culturala si de conjunctura internationala. Statul Qatar a fost primul stat , membru al Consiliului de Cooperare a tarilor Golfului, care a stabilit relatii diplomatice cu Romania in anul 1990 si am fost de asemenea primul stat membru al acestui organism , care si-a deschis o ambasada la Bucuresti, in anul 1996, restul tarilor din zona Golfului incepand sa deschida ambasade la Bucuresti in ultimii cinci ani.
Qatarul si Romania au semnat o serie de acorduri bilaterale si au purtat negocieri in domenii precum apararea, incurajarea investitiilor, interzicerea dublei impozitari, si au cooperat in domenii cum ar fi sanatatea, educatia, cultura, pe linga cele legate de tineret si sport. De asemenea exista un consiliu al oamenilor de afaceriromano-qatarez ce prezinta un cadru esential pentru orice cooperare fructuoasa intre cele doua tari. Mai exista de asemenea un acord intre Universitatea Bucuresti si cea din Doha, iar anul trecut s-a deschis la Bucuresti un biroual Cailor Aeriene Qatareze. De asemenea Banca din Doha si-a inceput de curand activitatea la Bucuresti, aceasta fiind o institutie bancara respectabila ce speram ca va juca un rol important pe piata bancara din Romania.
Am depus deja eforturi considerabile pentru imbunatatirea conditiilor cetatenilor romani ce muncesc in Doha, in prezent lucrand aici mai bine de 1.500 de muncitori romani in santiere petroliere si de exploatare a gazului, in turism, companiiaeriene, sistemul hotelier, spitale, etc. Speram ca pe viitor sa fim martorii unui progres important in ceea ce priveste relatiile bilaterale si totodata ne punem mari sperante in viitorul unei cooperari mai extinse.

Intrebare: Care sunt proiectele actuale si de viitor de colaborare intre cele doua tari ?

Raspuns: Dupa cum stiti Qatarul este o tara producatoare si exportatoare de energie, ce ocupa locul trei la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, ce ating 25 de trilioane de metri cubi de gaze. tara noastra pune bazele unui plan extins de dezvoltare, caruia i s-au alocat deja mai bine de 110 miliarde de dolari de-a lungul a cinci ani. Este deci normal ca relatia de cooperare sa se concentreze asupra domeniilor energiei si a resurselor umane. S-au intreprins studii si cercetari cu privire la exportarea gazului qatarez in Romania, in cadrul unui proiect indraznet, in privinta caruia speram ca cele doua tari sa fie de acord, pentru a servi ambelor interese.

Alteta Sa Hamad bin Khalifa Al-Thani
De asemenea, Qatarul este interesat de firmele romanesti cu experienta in domeniu, in vederea participarii lor la procesul extins de dezvoltare si modernizare in toate domeniile, pe modelul firmelor straine ce activeaza la noi in tara. Economia qatareza este capabila sa primeasca un aflux de investitii straine si mana de lucru calificata, in conditiile in care in ultimii trei ani produsul intern brut a crescut cu 31%.
Ne ocupam si cu buna organizare a congreselor si conferintelor internationale si exista o colaborare pe mai multe planuri, exemplu fiind participarea Romaniei la Expozitia Internationala de Carte de la Doha sau a numeroaselor ansambluri folclorice romanesti la festivalurile organizate in Qatar. Ba mai mult, personalitati politice si academice recunoscute din Romania au participat la Congresul Anual pentru Democratie si Comert Liber, iar pe parcursul anilor trecuti numerosi scriitori si jurnalisti romani au vizitat Qatarul, toate acestea contribuind la intarirea contactului dintre cele doua popoare.

Intrebare: Care este locul Statului Qatar pe harta internationala?

Raspuns: Suntem o tara mica, din punct de vedere al suprafetei si al numarului de locuitori, insa avem aspiratii inalte si o mai mare prezenta in politica zonala si in cea araba din momentul preluarii de catre Alteta Sa Sheikh Hamad Ben Khalifa a conducerii tarii, in anul 1996. Noi ne-am bazat pana acum in construirea politicii noastre interne si externe pe principii ce pornesc din respectul profund pentru fiinta umana, pentru demnitatea si libertatile sale si pentru faptul de a fi scopul si mijlocul de realizare a propriului progres si a propriei bunastari. Ne-am asumat obligatia ca relatiile noastre externe sa fie construite pe baza respectului reciproc, a dialogului si a cooperarii, care de altfel sunt in interesul tuturor statelor si popoarelor, cu credinta in necesitatea respingerii violentei si apelului la dialog in cazul aplanarii disputelor.
Noi am urmat o politica clara si cunoscuta de toata lumea, la baza careia sta distanta luata fata de axele politice si fata de conflictele din zona, dar in acelasi timp armonizarea cu cerintele internationale legitime si respingerea recurgerii la forta in aplanarea disputelor. Filosofia preventiva a diplomatiei este construita cu acceptarea justetii parteneriatului cu aliatii si asumarea rolului in promovarea pacii iar in ansamblul ei, se bazeaza pe o viziune clara. in acelasi timp Doha s-a transformat in cea mai importanta capitala din zona, in ceea ce priveste congresele internationale si zonale, partile aflate in conflict nefiind nevoite sa plateasca costul exorbitant al acestei obligatii, caci plata face parte din responsabilitatea noastra ca civilizatie, o responsabilitate internationala, umanitara, si morala.
Am intreprins pasi importanti in punerea bazelor democratiei si a statului de drept, precum si ale institutiilor si libertatii de expresie, respectand in acelasi timp cultura si traditiile societatii, oferind bunastare tuturor si garantand cerintele progresului stiintific. Detinem o retea a celor mai renumite universitati arabe din lume si avem si un interes sporit in extinderea ariei sportive si in protectia copiilor si a tinerilor, ca scop si mijloc de dezvoltare sociala. Cetateanul qatarez se bucura de cel mai inalt venit mediu pe cap de locuitor din lume, datorita unei utilizarii exemplare a resurselor naturale si umane.
Avem ferma credinta ca Dumnezeu Prea-inaltul si mesajele sale ceresti vor ramane pe veci sursa dragostei, a fraternitatii si a pacii in intreaga lume.

hamad-bin-khalifa1

QUESTION: What are the present and future projects of cooperation between the two countries?
ANSWER: As you know Qatar is a country that imports and exports energy, placed on the third position in the world for its natural gas deposits of 25 trillion cubic meters. Our country set up an extended development plan, for which it allotted more than 110 billions dollars over the last 5 years. So it is obvious that the cooperation relation should focus on the energetic and public relation domain. Surveys and analyses have been made on the export of Qatar natural gas to Romania on an enterprising program which hopefully will be accepted by both countries on a common interest
Qatar is also interested in the Romanian experienced companies in order to participate to the process of development and modernization in all the domains, following the foreign companies model that are present in our country. Qatar’s economy is able to get a great amount of foreign investments and qualified labor force, taking into account that the GDP increased by 31%.
We are also managing the international congresses and conferences and there is a good cooperation on more levels, an example being Romania’s participation to the International Book Exhibition from Doha or the various Romanian Folk assemblies participation to the Festivals organized in Qatar. Famous Romanian political and academic personalities took part in the Annual Congress for Democracy and Free Trade. Romanian writers and journalists who visited Qatar also contributed to a better cooperation between the two countries.
Question: What’s Qatar’s status on the international scene?
Answer: Romania is a small country referring to its area and population, but we have important goals and we are more active in the zonal and Arabic politics since his Highness Sa Sheikh Hamad ben Khalifa became the Head of State in 1996. So far we have built our internal and external policy on principles based on a profound respect for the human being, for his dignity and freedom. He is the purpose and the tool to achieve the own progress and welfare. We considered as our responsibility to settle the external relations on the base of the mutual respect, of dialogue and cooperation, which are, after all, for the benefit of all the states that believe in the rejection of violence and the necessity of the dialog to avoid conflicts.
We followed the path of clear and open politics known by everybody, based on the distance taken from any political directions and from the conflicts in the area and at the same time the harmonization with the international trends and the denial of violence use in settling conflicts. A preventive philosophy of diplomacy is built on the conviction of a partnership with the allies and assuming the role in promoting peace and, on the whole, it is based on a clear vision. At the same time Doha turned itself into the safest capital in the area, regarding the international and zonal congresses; parties involved in the conflict needn’t pay the huge price of this duty, because payment is a part of our responsibility as civilization, an international, humanitarian and moral responsibility.
We followed these steps to lay the basis for democracy and for a democratic state, as well as for the institutions and the freedom to express yourself, respecting, at the same time, the culture and the traditions of the society, offering welfare to everybody and a guarantee for the scientific progress. We own the network of the best Arabic universities in the world and we have a great interest in extending the sports area and in the children and young people protection program which we see as means for social development. The Qatar citizen has the highest average income in the world due to a terrific use of the natural and human resources in the world.
We have the belief that the Good Lord and his heavenly messages will eternally remain the source of love, fraternity and peace all over the world.

At 7 -th Natural Gas Conference in Doha H.H. the Emir of State of Qatar Sheikh Hamad Bin Khalifa Al Thani offered suprising solutions to the world energy crisis.

La cea de a 7-a Conferinta asupra gazelor naturale din Doha, Emirul satului Qatar Seicul Hamad Bin Khalifa Al Thani a oferit solutii surprinzatoare la problemele energetice globale.

sheikh-hamad-bin-khalifa-al-thani-became-the-new-emir-of-the-state-of-qatar

Cea de a 7-a conferinta asupra Gazului Natural de la Doha.

In cadrul conferintei desfasurate  pe 9 martie 2009 in Doha, capitala Qatarului Alteta sa Emirul Qatarului a expus pozitia tarii sale ( principalul exporator de gaz lichefiat  al lumii in privinta crizei energetice si a metodelor de iesire din actuala situatie dificila in care ne aflam).Datorita importantei pentru economia  Romaniei, ca si  pentru economia mondiala a declaratiilor Emirului statului Qatar va prezentam cateva selectiuni din discursul sau si va punem la dispozitie si varianta integrala in engleza a acestuia.

˝Acum scena s-a schimbat complet fata de ultimii ani, in conditiile in care comertul cu gaze naturale a fost martorul unei cresteri continue, in raspuns la cresterea cererii de energie, in special pentru energie curata. Cererea masiva a venit in mod particular din America de Nord, Europa de Vest si Asia. Acest fenomen a incurajat multe tari, cu rezerve de gaz natural pentru comercializare, sa investeasca in extractia de gaz si in proiecte de export a acestuia.  Statul Qatar a jucat un rol de pionier in dezvoltarea proiectelor de lichefiere a gazelor. Mai multi factori au contribuit la a aduce statul Qatar in varful listei tarilor exportatoare de gaz lichefiat. Intre acesti factori putem enumera rezervele naturale descoperite de gaz ce ating aproape 900 de trilioane de metri cubi, ca si climatul de incurajare a investitiilor, mediul de  business flexibil si stabilitatea politica.(…)

Astfel in mai putin de un deceniu statul Qatar a putut deveni cel mai mare exportator de gaz lichefiat din lume.  Industria gazelor din Qatar a atins un nivel inalt de integrare incepand cu productia, procesarea si lichefierea pana la transportul  in gigantice vapoare pentru  gaz lichefiat si terminale de receptie ceea ce ne ofera un avantaj semnificativ si ne va permite sa ne mentinem angajamentele fata de importatorii nostrii (….)  In ultimul an lumea  a fost martora celei mai grave crize economice din 1930, criza financiara care a ravasit economia SUA, cea mai mare economie a lumii, si curand dupa aceea intreaga lume, ducand la nasterea unei recesiuni economice care nu va ocoli nici-o tara(..) aici este important sa reiteram ca sectorul in dezvoltare al energiei, in mod particular cel al gazului, care necesita importante investitii, in toate etapele sale de la productie, procesare, lichefiere si export, necesita investitii corespunzatoare si mai ales un pret care sa incurajeze si sa justifice astfel de investitii si care sa fie corect atat fata de tarile exportatoare cat si fata de tarile  importatoare. Aceasta si din cauza ca in ciuda tuturor eforturilor facute de noi si de ceilalti exportatori de gaz, costurile au ramas ridicate˝. ( Alteta sa Sheikh Hamad bin Khalifa Al Thani, emir al statului Qatar )

 new-picture1

 

new-picture-1

new-picture-2

new-picture-3

No comments yet.

Leave a comment

Carti/Books/Biblioteca/Library

book18

 

O CARTE FUNDAMENTALA PENTRU ROMANIA

EMIL CONSTANTINESCU- Păcatul originar, sacrificiul fondator-Revoluţia decembrie ‘89

Revoluţia din decembrie ’89: Păcatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de şapte volume dedicate ultimelor două decenii din istoria României. Titlurile provizorii ale celorlalte volume sunt: Mineriadele: Faţa violentă a postcomunismului 1990 – 1999; Democraţia: De la naştere la majorat 1990 – 2007; Ţara ca o pradă: Calea românească spre capitalism 1990 – 2007; Preţul schimbării: Administraţia Constantinescu 1996 – 2000; De la ţara-problemă la model regional: Politica externă 1996 – 2000; Adevărul despre minciună: Manipularea opiniei publice 1989 – 2009.

 Sunt necesare aceste cărţi astăzi într-o Românie membră a Uniunii Europene şi a NATO, care a înregistrat zece ani de creştere economică şi se confruntă astăzi cu efectele crizei financiare mondiale? Nu e momentul să întoarcem paginile însângerate ale Revoluţiei din decembrie ’89 şi pe cele controversate ale tranziţiei post-comuniste pentru a ne ocupa de un prezent şi mai ales de un viitor care se anunţă neliniştitor? Sunt de acord şi chiar mă preocupă conturarea unei viziuni, a unei strategii pe termen lung pentru progresul României, dar cred că înainte de a întoarce paginile istoriei recente trebuie să le citim cu atenţie. Pentru că vremurile grele cer o solidaritate socială şi naţională care nu poate fi clădită pe minciună. Realitatea existenţei instituţiilor democratice nu poate ascunde lipsa de încredere în cei care le reprezintă. Performanţele economice nu pot ascunde corupţia. Stabilitatea politică nu poate ascunde lipsa unor ideologii bazate pe idealuri politice care separă partidele de grupurile de interese. Stabilitatea socială nu poate ascunde lipsa de demnitate a celor care acceptă să fie cumpăraţi sau mituiţi la un preţ derizoriu. Şi nici realitatea unei profunde crize morale generate de confuzia valorilor şi de o lipsă a respectului de sine. Toate acestea îşi au originea, după părerea mea, în lipsa de curaj întru asumarea unui trecut pe care nu-l putem schimba, dar pe care, dacă îl înţelegem, îl putem folosi pentru a-i evita erorile şi a construi un viitor mai bun.

Mi-am asumat scrierea acestor cărţi din mai multe motive. Pentru că, printr-un joc al destinului, am avut acces direct la documente esenţiale. Pentru că am avut ocazia să fiu în contact direct cu mari actori ai jocului politic european şi mondial. Pentru că, prin acelaşi joc al destinului, m-am aflat în miezul unor evenimente care au hotărât cursul istoriei ultimelor două decenii. Dar mai ales pentru că pot să spun fără ezitare lucrurile pe care le-am trăit şi pe care le-am aflat, să public informaţii corecte şi documente despre persoane în viaţă care ocupă poziţii cheie în politica, în administraţia şi în economia României. Pot face acest lucru pentru că nu pot fi şantajat cu nimic din trecutul meu. Şi nu pot fi cumpărat cu nici un fel de avantaje pentru prezent sau viitor. O pot face înfruntând pe cei care dirijează opinia publică, pentru că nu mă preocupă nici voturile, nici ratingurile la televiziune care dau notorietate şi apoi, prin confuzie, aduc popularitate şi încredere.

„Cunoaşteţi adevărul şi adevărul vă va face liberi“, ne-a învăţat Mântuitorul. Experienţa regimului totalitar ne-a dovedit că trebuie să fii cu adevărat liber în sinea ta, ca să poţi spune adevărul deschis, tuturor, ceea ce rămâne valabil şi acum când trăim în democraţie şi libertate constituţională.

Până unde trebuie spus adevărul? Până la capăt. Pentru că, aşa cum a scris cunoscutul dizident sovietic, Vassili Grossman, în cartea sa Viaţă şi destin: „Adevărul este unul singur. Nu există două adevăruri. E greu să trăieşti fără adevăr sau cu frânturi, cu o fărâmă de adevăr, cu un adevăr ciuntit, amputat. Numai o parte a adevărului nu reprezintă adevărul.“

De ce scriu abia acum despre aceste adevăruri? Pentru că acum a venit timpul. În 1989 – 1996 m-am aflat în stradă pentru a protesta împotriva comunismului şi a neocomunismului travestit în democraţie. Mi-am consacrat timpul, împreună cu cercurile intelectuale democractice, construirii unui program politic şi moral radical pentru România, ca o alternativă necesară la o reformă de tip gorbaciovist sau la un stat oligarhic, pseudo-democratic şi pseudo-capitalist. A fost o perioadă dură, care nu a lăsat timp reflecţiei, ci doar acţiunii.

În cei patru ani ai mandatului meu de preşedinte al României (1996-2000), m-am străduit să fiu un garant al respectării legilor, al separaţiei puterilor în stat şi al bunei funcţionări a instituţiilor publice şi m-am considerat îndatorat să iau numai acele decizii care corespundeau interesului naţional. Sub presiunea unor evenimente dramatice nu am găsit atunci răgazul de a cerceta în profunzime cauzele unor situaţii mai vechi sau recente, care puneau în pericol pacea, suveranitatea, stabilitatea politică, socială şi economică a ţării pentru că am fost obligat să mă concentrez pe găsirea unor soluţii care nu puteau întârzia. Am stăruit să creez condiţiile pentru ca jurişti, istorici, politologi, sociologi, jurnalişti să poată cerceta aceste cauze folosind cadrul democratic instaurat în cei patru ani în care am condus România. Cei mai mulţi s-au eschivat. Unii, mai puţini, au făcut-o cu demnitate profesională şi morală.

După terminarea mandatului, m-am străduit – e drept fără prea mare succes – să mă opun, în zona civică şi politică, manipulărilor intelectuale care au deformat realitatea ultimelor două decenii în funcţie de interesele unor grupuri şi persoane provenite din fosta Securitate, din nomenclatura PCR şi ale acoliţilor lor. S-a dovedit că am avut dreptate când am susţinut că nu am fost învins de Securitatea „din serviciile de informaţii sau din instituţiile statului“, ci – aşa cum arată textul declaraţiei mele din 1999 – de cei din afara administraţiei care, acaparând mijloace de comunicare şi folosind libertăţile democratice, au putut distorsiona faptele, înlocuind cu neruşinare adevărul prin minciună. Blocat ani la rând în afara zonei comunicării publice, am ales calea editării acestor cărţi, cu speranţa că ele îşi vor găsi cititorii de bună credinţă.

Astăzi, liber de exigenţele unei poziţii oficiale, sunt dator să spun oamenilor, care îşi doresc adevărul, tot ceea ce ştiu. Adevărul despre România anilor 1989-2009 este o mărturie despre suferinţa şi umilinţele unor oameni zdrobiţi de evenimentele acestor ani, despre crimele, rapacitatea şi aroganţa celor care au profitat de ele, dar şi despre cei care au crezut într-un viitor necomunist şi european al României, au luptat pentru el şi au reuşit să-l impună chiar şi acelora care nu l-au dorit. Îmi dau seama că informaţiile şi, mai ales, probele obţinute desenează un tablou al unei realităţi pe care am trăit-o fără ca, de cele mai multe ori, să o înţelegem.

Nu am pretenţia că sunt deţinătorul unui adevăr politic, juridic sau istoric incontestabil, şi sunt gata să discut şi să accept orice documente, fapte sau mărturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educaţia mea ştiinţifică şi religioasă m-a ajutat să cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ură sau intoleranţă. Recunosc însă o anume încrâncenare în ceea ce am scris venită din durerea unui om care a trăit în miezul evenimentelor şi se simte lovit de acceptarea cinică a crimelor, abuzurilor, corupţiei şi minciunii, sau de indiferenţa la fel de cinică cu care sunt încă privite de către o mare parte a societăţii româneşti.

Conspiraţia tăcerii şi a minciunii, care a sugrumat istoria adevărată a ultimelor decenii şi nu numai, are temeiuri mult mai adânci decât teama de pedeapsă a celor care au comis crime şi abuzuri, sau au profitat de ele. Ele nu se explică nici prin interesul material personal sau de grup al celor care au furat sau au beneficiat de jaful avuţiei naţionale. Sunt resorturi mult mai adânci, care vin din psihologia individuală, din mentalul colectiv. Ele merg de la acceptarea cu uşurinţă a unor falsuri evidente, care pot înjosi viaţa cuiva, până la contestarea unor dovezi clare, care pot înălţa demnitatea cuiva, de la plăcerea inventării minciunilor până la acceptarea perversă de a fi minţit frumos. În acest sens, restituirea adevărului istoric va fi o reparaţie adusă demnităţii naţionale reprezentate de o majoritate tăcută care trăieşte onest, cu conştiinţa respectului de sine.

Am scris aceste cărţi de pe poziţia victimelor minţite sau speriate, care nu-şi cunosc sau nu-şi pot apăra drepturile. Le-am scris de pe poziţia milioanelor de români cinstiţi care cred în adevăr, în dreptate şi în demnitate.

Cele şapte cărţi din seria Adevărul despre România sunt adresate în primul rând celor care nu mai doresc ca ei şi copiii lor să trăiască în minciună. Ele îi vizează însă şi pe cei care, dimpotrivă, au ales să trăiască în minciună, pentru ca nici ei să nu mai poată să spună: N-am ştiut. 

 

Dan Dungaciu- noutate editoriala- CINE SUNTEM NOI ?

dungaciu_cop.indd

 

Interesul naţional derivă din identitatea naţională. Trebuiesă ştim cine suntem înainte de a ne şti interesele.” (Samuel Huntington, Who Are We? The Challenges to America’s National Identity, 2004) 

 

După publicarea în 2005 a lucrării Moldova ante portas, pentru care a devenit „Autorul anului2005 în R. Moldova” – premiul decernat de Radio Vocea Basarabiei, Dan Dungaciu propune cititorilor un alt volum dedicat problematicii R. Moldova: „Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest”, Editura Cartier, Chişinău, 2009, 583 p., 186 lei.

 

Textele incluse în acest volum masiv (aproape 600 de pagini) vorbesc, explicit sau implicit, despre identitate şi asumarea ei, despre modul în care acestea afectează, direct sau indirect, orice demers politic intern, dar, mai ales, extern.

 

A şti cine eşti înseamnă a şti de unde vii şi încotro vrei să te îndrepţi. Înseamnă a-ţi stabili, conştient, geografia simbolică de care aparţii şi, ulterior, a-ţi îndrepta pasul sau paşii spre spaţiul (geo)politic de care te simţi în mod legitim atras.        

De aici miza chestiunii şi actualitatea întrebării, mai ales atunci când în discuţie apare un spaţiu precum cel al Republicii Moldova.

 

 

 Virginia Mircea -noutate editoriala:  Islamul si Soarta Lumii

Layout 1

Islamul şi soarta lumii – Fundamentalismul ca ideologie politic de VIRGINIA MIRCEA (Editura Semne – 2009) invită la o reflecţie mai adâncă asupra proceselor lumii contem­pora­ne. Judecata critică şi independentă a autoarei a produs o lucrare de o veritabilă investigaţie ştiinţifică, exact la momentul în care tema tratată deseori fără soluţii şi perspective ocupă scena din faţă a politicii şi problemelor mondiale. Cititorii o pot aşeza cu satisfacţie în biblioteca lor de referinţă.

Vor fi mult ajutaţi în înţelegerea evenimentelor care ne sesizează în prezent şi într-un viitor în care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane.
(Academician Mircea Maliţa)

 

Islam and the fate of the world by VIRGINIA MIRCEA. this book invites you to a strong  analyses of today world. The critical and independent judgment of the author has produced a true and scientifical work of political analyses, precisely in the moment when the most important political leaders of the world are concerned about the subject. 

Mircea Malita, member of Romanian Academy 

 

 

 

 

 

 

No comments yet.

Leave a comment

Contact/ Contacts

Centrul Diplomatic este un proiect de expresie diplomatica si informare realizat de Institutul de Relatii Internationale si Cooperare Economica / Diplomatic Center is a project for diplomatic expression of views and opinions and free information organised by Institute of International Relations and Economic Cooperation.

INSTITUTE OF INTERNATIONAL RELATIONS AND ECONOMIC COOPERATION/ INSTITUTUL DE RELATII INTERNATIONALE SI COOPERARE ECONOMICA

ROMANIA – BUCURESTI/ ROMANIA- BUCHAREST

Strada Franceza, nr.22, sector1/ Franceza street, number 22, sector 1

Telefon/Phone :  004021-3146872

Mobile: 0040723725282

harta-bucuresti2

Aici ne gasiti/ Here we are

Contributii/ Contribution/Colaboratori

 

FANTOME

 

de  Tiberius Puiu, analist politic

 

 

Cu toată obişnuinţa creată de filmele difuzate pe numeroasele canale de televiziune din România, pentru scene cu fantome, acum avem ocazia să constatăm prezenţa în mediul în care trăim a altor fantome.

Cea mai insistentă fantomă este cea a lui Nicolae Titulescu. Acesta dominând diplomaţia românească timp de mulţi ani a adus România în situaţia de a nu avea nici un aliat real în momentele dificile de după anul 1940. Iugoslavia nu a avut încredere în România, pentru că Titulescu era atât de rusofil în toate manifestările sale. Pe de altă parte, Titulescu a făcut tot ceea ce era posibil pentru a nu avea o alianţă cu Polonia. Fantoma lui Titulescu a fost prezentă la o întâlnire organizată la Casa Titulescu, unde cu toate dovezile că acţiunile sale nu au adus nici un folos României, s-a omagiat această tristă personalitate. N-ar merita să ne referim la Titulescu, dacă situaţia din aceste zile nu ne-ar aduce aminte de faptul că şi acum, diplomaţia românească a dovedit din nou că este în cel mai bun caz o sectă, ameţită de propriile „succese” şi fără a ţine seama de realitate.

 De ce trebuie spus acest lucru? Pentru că diplomaţii, care bat drumurile întregii lumi, nu au reuşit să prezinte poziţia României privind Republica Moldova şi ne trezim din nou că nu avem aliaţi. Pentru ca alţi „mari diplomaţi” să-şi dovedească priceperea?

De ce Polonia, atât de dispreţuită şi neglijată printre vechii diplomaţi români, cei dinainte de 1989 şi poate şi unii de astăzi, a putut să convingă partenerii din NATO şi Uniunea Europeană asupra justeţii poziţiei sale faţă de Belarus, unde problematica nu are complexitatea celei dintre România şi regimul comunist de la Chişinău. Iar străluciţii noştri diplomaţi sunt preocupaţi de alte probleme.

Cum este posibil ca eşecul politicii lui Titulescu să nu trezească pe oamenii politici şi pe diplomaţii români. Fantoma lui Titulescu se manifestă şi prin sugestiile de a da dovadă de reţinere, inclusiv de a se evita menţionarea implicării patronilor de la Moscova în aceste acţiuni ale conducerii comuniste de la Chişinău. Autorităţile ruse incită ruşii din toate statele desprinse din fosta Uniune Sovietică să lupte împotriva autorităţilor naţionale. În Republica Moldova, autorităţile comuniste au făcut totul pentru a menţine la putere forţe şoviniste ruse sau mancurţi. Şi totul într-o isterie continuă antiromânească. Iar diplomaţia românească tace sau este preocupată de servirea şefilor săi.

Diplomaţia nu a apărat interesele româneşti nici în Serbia, unde are loc un joc ciudat, de tolerare a acceselor şoviniste sârbeşti. De fapt nici astăzi nu avem o analiză concretă şi obiectivă a diplomaţiei româneşti din perioada Ceauşescu şi probabil că în mare măsură continuăm pe acel drum.

Teama de a susţine interesele româneşti, precum şi cele general umane de condamnare a comunismului, este atât o manifestare de slugărnicie faţă de imperialismului rusesc cât şi a celor care se oferă să se pună în serviciul unor interese străine.  

 

 

 

 

 

 

Articol de Nina GEORGESCU                Redactor AGORAVOX Franta

 

 

 

 

 1.   CUM  REACTIONEAZA  CAPITALISMUL  LA     MARILE  SALE  

                                      CRIZE  ECONOMICE

                                               

 

In acest articol este prezentata desfasurarea in timp a celor trei mari crize economice ale sistemului capitalist si solutiile puse in aplicare de liderii capitalisti de ieri si de azi pentru a asigura supravietuirea Capitalismului.

 

Crizele economice mai mari sau mai mici  sunt un insotitor permanent al economiei capitaliste.  Unele dintre acestea au o amploare mai mare , un caracter deosebit de violent si o durata mai lunga de manifestare.  Acestea sunt cele trei mari crize economice ale Capitalismului : criza din 1929-1933,   criza din jurul anilor 1970   si   criza izbucnita in toamna lui 2008 prognozata a dura cel putin pana in 2011.

 

Prima mare criza economica a Capitalismului  din 1929-1933 a fost o criza

de supraproductie care a cuprins intr-un fel sau altul intreaga lume capitalista din acea epoca.     Pe ansamblul lumii capitaliste productia industriala s-a redus cu 44 %  iar numarul somerilor a depasit cifra de 30 milioane.

In 1930-1933 in SUA au dat faliment peste 865.000 de intreprinderi mici si mijlocii si cca. 489.000 in Germania.  Criza a cuprins si agricultura si comertul.   Criza industriala , agrara si comerciala a fost insotita si de criza baneasca , de credit si financiara.   (1)

 

In SUA incepand cu anul 1933 , din initiativa Presedintelui F.D.Roosevelt , s-a pus in opera un program de reforme care a primit numele de “ Programul Economic New Deal “ care avea drept scop sa inlature consecintele crizei economice si sa intareasca elementele Capitalismului de Stat.   Acest program , care prin importanta lui a ramas in istorie sub numele de New Deal  folosea elemente de planificare , echilibrare si coordonare a economiei capitaliste , incredintand statului capitalist functii economice sacre , de natura sa serveasca proprietatea privata si Marele Capital : Big Bussines.

 

In 1932 cand F.D.Roosevelt a fost ales Presedinte al Statelor Unite catastrofala depresiune economica incepuse deja din 1929 , atunci cand se prabusise Bursa din New York care a afectat intreaga economie americana.  In numai cateva luni si-au pierdut locul de munca 6 milioane de persoane si au devenit someri.

 

Pentru noul presedinte Roosevelt grava situatie a clasei muncitoare ramasa fara locuri de munca devenise o problema prioritara in programul sau economic New Deal.  Aceasta deoarece clasa muncitoare ramasa fara locuri de munca , care risca sa moara de foame , era capabila sa organizeze revolte incontrolabile care ar fi putut conduce la distrugerea bazelor sistemului economic american.    In iulie 1932 , la Washington , o ampla manifestare de revolta a somerilor si familiilor lor a fost reprimata cu salbaticie de Armata americana sub comanda generalului Douglas Mac Arthur (2)

 

 Cunoscand aceasta situatie Roosevelt a dispus pregatirea unui plan pentru construirea unei vaste si puternice infrastructuri economice si sociale , cai ferate , drumuri si poduri , baraje si hidrocentrale gigantice , mari cladiri publice , etc.    Ideea centrala a acestui plan era de a fi angajati milioanele de muncitori ramasi fara locuri de munca .     In acest scop Roosevelt a creat “ Civilian Conservation Corps “ (Corpul Civil de Conservare) in care au fost inregimentati toti somerii cu o varsta mai mare de 18 ani , carora li s-a dat de lucru.

 

Presedintele F.D.Roosevelt a reusit in anii 1930 prin programul sau economic New Deal sa scoata Statele Unite din criza si sa salveze Capitalismul de la disparitie.  Dar altele erau conditiile atunci.

 

Robert Harvley , economist si om politic englez , aprecia ca F.D.Roosevelt a ramas in istoria SUA si a lumii ,  nu atat prin contributia sa la invingerea nazismului in al Doilea Razboi Mondial , cat mai ales pentru meritul de a fi salvat de la pieire Capitalismul din SUA.  (3)

 

A doua mare criza  Economica a Capitalismului din anii 1970.

 

Daca analizam celelalte crize ale Capitalismului in evolutia lor in timp constatam ca dupa al Doilea Razboi Mondial , victoria revolutiei socialiste in mai multe tari a dus la crearea sistemului socialist mondial , care micsorase sfera de actiune a Capitalismului si a Marelui Capital.    In anii 1970 Socialismul exista pe o suprafata de 26 % a globului pamantesc , avea 30 % din populatia globului si producea peste 40 % din productia industriala mondiala.    De asemenea , prabusirea sistemului colonial si lupta pentru eliberare nationala au diminuat posibilitatile tarilor capitaliste puternic industrializate de a avea acces la materii prime , piete de desfacere si export de ideologie.   In plus , in anii 1970 , armata URSS era dintre cele mai mari si mai puternice care au existat vre-odata in lume . (4)

 

Constatam ca in anii 1970 , in timp ce Socialismul se consolida si se bucura de o larga audienta ideologica pe masura realizarilor sale , in lumea capitalista izbucneste cea de a doua sa mare criza economica.

 

Debutul celei de a doua mari crize economice din anii 1970 a fost marcat de SUA prin declinul alarmant al economiei , determinat si de efectele razboiu- lui din Vietnam (1964-1973) , si de criza petrolului din 1973.  Pentru prima oara in istoria SUA un razboi nu a contribuit la relansarea economiei , dimpotriva, o tulbura. (5)

 

Inflatia  prezenta in economia americana inca din 1959 se accentueaza odata cu razboiul din Vietnam si in 1971 se produce prima devalorizare a dolarului dupa New Deal.  Criza izbucnita in SUA , mai profunda decat alte crize , se raspandeste cu rapiditate mai intai in tarile capitaliste cele mai dezvoltate din punct de vedere industrial , mari consumatoare de petrol din import.

 

Dezechilibrele sociale , somaj , inflatie , saracie , foamete , inegalitati care subzistau in toate tarile capitaliste dezvoltate , se accentueaza.  Modelul de viata occidental este contestat.  Au loc revolte ale tinerilor si studentilor , in acelasi timp si in locuri diferite , in Europa occidentala si SUA , in 1964 , 1968 , 1970.  Chiar si modelul de viata  “ American Way of Life” este contestat in 1964 si 1970.  In Statele Unite si in Marea Britanie se produc greve in 1970 , 1971 , 1973 et 1974.  Tensiunile cresc.  In Marea Britanie la sfarsitul anului 1973 si inceputul anului 1974 numeroase greve au agitat tara si au condus la dizolvarea Camerei Comunelor.  In Statele Unite izbucnesc revoltele minoritatilor rasiale , ale negrilor si indienilor , in 1968 , 1969 , 1970.   Anul 1975 , care marcheaza oficial prima mare criza dupa al Doilea Razboi Mondial , scoate in evidenta un Stat providential care a epuizat capacitatea de a rezolva problemele sociale agravate de criza si in primul rand somajul care era in puternica expansiune.  (6)

 

 

Se pune in discutie morala , societatea americana si politica SUA pe plan intern si international.   (7)

 

A devenit evident ca SUA nu au fost capabile sa sustina in acelasi timp doua probleme majore :  un razboi in exterior si lupta contra saraciei in interiorul tarii.    In plus , ca urmare a infrangerii suferite in razboiul din Vietnam , prestigiul SUA pe plan international a fost pierdut pentru prima oara dupa al Doilea Razboi Mondial.

 

 

Odata cu pierderea prestigiului in razboiul din Vietnam , cu grava si marea criza a Capitalismului din anii 1970 , care au afectat toate laturile vietii din societatea capitalista , SUA si tarile capitaliste dezvoltate , cu democratia lor occidentala , nu mai puteau oferi nici o perspectiva pe plan national si mondial . Ele erau intr-o disperare totala deoarece  nu mai puteau face fata competitiei istorice cu Socialismul si democratia socialista, care reusise intr-un timp istoric relativ scurt sa se impuna pe plan mondial ca sistem econo – mic , social si politic.   

 

In aceste conditii , in timpul presedintiei lui NIXON , liderii politici americani si marii sefi ai oligarhiei financiare s-au intalnit la inceputul anului 1973 si au hotarat in secret ca singura solutie de iesire din marea criza a capitalismului din anii 1970 este distrugerea cu orice pret a Socialismului la nivel global si simultan , si nu in mod izolat si la intervale lungi de timp cum s-a procedat pana in 1973 , cand s-a consemnat infrangerea SUA in razboiul din Vietnam .  

In acest mod , solutia iesirii din criza a fost deplasata din interiorul SUA si a tarilor capitaliste dezvoltate in afara granitelor lor.

 

S-a luat decizia politica secreta potrivit careia lumea capitalista formata din SUA si tarile occidentale aliate lor  trebuie sa actioneze in cinci directii de atac impotriva Socialismului mondial .  Aceste directii au fost urmatoarele :    

 

1. Distrugerea sistemului politic si economic socialist  ;                                

 

2  Recucerirea lumii a treia “  si reinstaurarea dominatiei prin forme neo-

    coloniale    

 

3.  Refacerea pietelor de desfacere prin izgonirea firmelor statelor socialiste                  

 

4.  Transformarea  zonei  tarilor care au cunoscut regimuri socialiste in   piata de desfacere pentru produsele industriei tarilor capitaliste         

 

 5.  Preluarea controlului asupra principalelor resurse de energie ( petrol , gaze, carbuni , energie atomica )    (8)

 

S-a hotarat ca realizarea acestor obiective sa se faca printr-un Razboi Secret* al carui nume de Cod dat de CIA era Covert Operation**,  adica Operatiuni sub Acoperire .  ( 9*)    (10**)

 

Aceasta misiune secreta a fost incredintata serviciilor secrete din SUA , din tarile capitaliste dezvoltate membre in NATO  si unor organizatii oculte (GLADIO , etc. )

 

Pentru punerea in aplicare a Razboiului Secret s-a facut un Plan care a fost aprobat de sefii statelor occidentale.      Pentru realizarea acestui Plan si-au adus contributia si continua sa si-o aduca si in prezent , toate serviciile secrete ale statelor capitaliste interesate in distrugerea concurentei econo -mice a sistemului socialist.  (11)  

 

Ofensiva occidentala impotriva tarilor socialiste europene a interesat in mod deosebit Administratia americana , care a comunicat principalilor sai aliati din NATO urmatoarele , citez :

 

< Evenimentele din Europa de Est se desfasoara cu rapiditate fiind necesara o coordonare si mai stransa intre statele membre NATO , pentru controlarea situatiei si accelerarea cursului favorabil intereselor Occidentului.      In acest sens , trebuie sa se asigure o redistribuire a rolului statelor occidentale si o mai mare implicare in actiunile de influentare a evolutiilor din diferite tari socialiste. Astfel

a.       SUA se vor concentra in deosebi asupra situatiei din URSS , urmand ca

b.      R.F.G. si Marea Britanie sa se ocupe mai mult de problemele legate de R.D.Germania , Polonia , Cehoslovacia ,    iar

c.       Franta si Italia de cele privind Ungaria , Bulgaria si Romania >

    (12)

 

Razboiul Secret ca ofensiva globala de distrugere a Socialismului a fost pregatit o lunga perioada de timp , incepand din anul 1973 ,  dupa conceptul strategic al “ Ripostei Gradate “.    In momentul cand s-a considerat ca toate conditiile sunt intrunite , s-a decis iesirea la lumina  ( izbucnirea )  a Razboiului Secret din 1989-1991 , din Europa si URSS , sub acoperirea de Revolutii , dupa principiul Dominoului .  Aceste asa-zise revolutii au fost ; revolutia sangeroasa in Romania , revolutia mai putin sangeroasa in URSS , revolutiile de catifea din Bulgaria , Cahoslovacia , R.D.G. , Polonia si Ungaria  ,  si continuate dupa 1991 sub forma revolutiei portocalii in Ukraina si a revolutiei rozelor in Georgia.

 

Acest Razboi Secret a reusit pana acum sa distruga Socialismul si oamenii sai numai in Europa si URSS.      Aceasta reusita nu ar fi fost posibila fara sustinerea unor inalti ( chiar foarte inalti)  demnitari din tarile socialiste , a unor tradatori din serviciile secrete socialiste , a sprijinului ramasitelor nazismului din aceste tari si al unei parti din diaspora tarilor socialiste.

 

Statele Unite au emis un nou principiu in istoria natiunilor . Ele au afirmat ca nu este tradator cel care actioneaza impotriva sigurantei nationale a propriei tari daca acesta se pune in acelasi timp la dispozitia Agentiei Centrale de Informatii a SUA  (CIA) .   Pentru CIA celelalte state nu au nici o valoare.  (13) 

 

     Distrugerea adversarului concurent printr-un Razboi Secret global este o premiera mondiala in istoria razboaielor si in istoria omenirii .

 

Alexandru Radu Timofte , fost director al SRI  , descrie aceasta premiera mondiala  in felul urmator , citez :  < In intreaga perioada post-belica , prin formele specifice razboiului secret ai carui actori sunt serviciile secrete , s-a grabit sfarsitul Razboiului Rece , inamicul mondial , respectiv sistemul socialist instaurat pe 1/3 parte a planetei fiind invins.    La scara istorica acest proces poate fi considerat drept cea mai mare victorie a unui sistem informativ secret > (14)

 

 

Se poate observa ca solutia secreta de scoatere a Capitalismului din cea de a doua sa mare criza a fost doar un paleativ pentru Statele Unite si Occident.    Situatia pe plan international s-a agravat , lumea este mai saraca si mai instabila iar Capitalismul imperialist a intrat in 2008 , prin intermediul Statelor Unite , in cea de a treia sa mare criza .

 

Cea de a treia mare criza economica a Capitalismului.

 

Cea de a treia mare criza a Capitalismului imperialist care a izbucnit in toamna anului 2008 prin marea criza financiara din Statele Unite , are la baza un fenomen absolut nou din istoria Capitalismului dupa al Doilea Razboi Mondial.        Acest fenomen nou este legat de expansiunea Capitalismului in Europa de Est prin Razboiul Secret , acoperit de haina revolutiilor din 1989-1991.    Aceasta expansiune se datoreaza in primul rand actiunilor si sarcinilor speciale ale serviciilor secrete occidentale si ale SUA.    Ele au conturat o noua Europa , dupa Yalta si Potsdam , si o noua geopolitica in favoarea Marelui Capital si a marilor monopoluri industriale , bancare si agricole.  Configuratia geopolitica a Europei a fost distribuita marilor puteri capitaliste in teritoriile in care acestea ajunsese – ra si erau fixate deja prin actiunile sub acoperire ale serviciilor secrete.

Ca urmare , Noua Europa a produs schimbari fundamentale in sistemul mondial capitalist , fapt ce a condus din 1990 la reorganizarea intregii productii industriale mondiale , pilonul economiei mondiale.    In acest proces , un grup restrans de 500 de monopoluri industriale , bancare si agricole si-au impus dictatura asupra pietii mondiale capitaliste si asupra productiei industriei mondiale .    (15)

 

Criza inceputa in 2008 in SUA s-a raspandit rapid in toata lumea , in marile banci internationale , incat in octombrie 2008  < pirderile cauzate de aceasta criza erau de 400 de ori mai mari decat cele din timpul primei mari crize a Capitalismului din 1929-1933 >  ( ibidem  ).

 

Primul ministru rus Vladimir Putin considera ca Statele Unite sunt vinovate de declansarea acestei crize economice mondiale.  El a reamintit ca   “ dopajul cu bani ieftini si ipotecile din Statele Unite au provocat o reactie in lant care a paralizat sistemul financiar international si a indus o lipsa de incredere in piata , care , bineinteles , a afectat diferite sectoare economicee.  Criza , financiara la inceput ,  s-a transformat in criza economica generala >  (16)

 

In Statele Unite , primele consecinte ale acestei crize au fost :  de la inceputul anului 2008 economia americana a pierdut 2,5 milioane locuri de munca si este posibil , a avertizat noul Presedinte Barac Obama , sa se mai piarda cateva milioane si in 2009 daca nu se iau masuri ;  in 2008 bancile , societatile de asigurare , industria de automobile care este coloana vertebrala a economiei americane , si furnizorii ei , au solicitat ajutorul statului ;    “ Astazi , bancile de investitii , mandria Wall Street , practic a incetat sa mai existe “ ,  a declarat Vladimir Putin la recentul for economic de la Davos  (17) ;  In toamna anului 2008 , colapsul financiar a reprezentat o lovitura majora pentru pozitia Statelor Unite in lume.  Acest lucru l-a afirmat chiar Henry Kissinger in articolul sau publicat in The Independent (Marea Britanie) la 20 ianuarie 2009  (18)  ;   Wall Street Jurnal prevede o prabusire fara precedent  mai rea decat in 1929  (19)

 

In aceste conditii care va fi in final dimensiunea interventiei Statului ?      La ce nivel va ajunge datoria publica ?     Dar inflatia  ?     Iar la sfarsit ce se va intampla cu cetateanul american platitor de impozite si taxe la Stat ?

 

 

Ce pot face astazi clasa politica americana si Presedintele Barac Obama in fata actualei crize globale pe care Statele Unite au declansat-o ?  

Un lucru este clar.  Daca un nou somaj de proportiile cunoscute in 1929-1933 , cand numai in SUA au fost 6 milioane de someri , daca s-ar produce azi in SUA , el nu ar mai putea fi suportat de Capitalismul actual.     Dar problema saraciei ?    Care este situatia saraciei in SUA in timpul actualei crize a Capitalismului ?   Oare americanii de astazi sunt mai putin saraci decat erau cei din 1992 ?   In 1992 , la Los Angeles , in California , la 28 aprilie-4 mai , a izbucnit in mod spontan o rascoala populara , despre care prof.univ. american Noam Chomski aminteste in cartea sa “ World orders old and new” , aratand ca sutele de mii de oameni saraci , impinsi de saracie , s-au ridicat si au trecut la forme violente de actiune , luand cu asalt bancile si marile magazine cu bunuri de larg consum.

 

A fost aceasta rascoala , precum si alte revolte din alte orase americane , o amenintare pentru putere ?   Se pare ca da.   “ Pentru potolirea rascoalei din Los Angeles ,  la ordinul expres al Presedintelui George Bush-tatal , politia , agentii FBI si armata , au tras in plin , rezultand peste 2500 de morti si raniti “  (20)

 

Cotidianul american Washington Post il numea recent pe F.D.Roosevelt

“ un gigant al istoriei americane care a venit la putere in timp de criza “.  In acelasi timp cotidianul american , referindu-se la proiectul pe doi ani al Presedintelui Obama pentru scoaterea Statelor Unite din actuala criza , arata ca Obama a venit la putere in 2008 tot pe timp de criza.   Washington Post considera ca daca proiectul Obama va fi aprobat de Congres , el va fi unul din cele mai masive planuri de relansare in termeni financiari dupa New Deal al lui Roosevelt din anii 1930.

 

Departe de Planul lui OBAMA , Wall Street Jurnal , estimeaza ca vor fi necesari 4000 de miliarde de dolari pentru salvarea bancilor (21)

 

 

Proiectul lui Obama pentru iesirea din criza are ca prioritate absoluta redresarea economiei si crearea pana in ianuarie 2011 a 2,5 milioane locuri de munca .     Se vorbeste de un program de mari lucrari care au in vedere reconstructia de drumuri si poduri , modernizarea scolilor , dezvoltarea surselor de energie alternative si producerea de masini mai putin poluante si cu consum mai mic de combustibil.  In sectorul sanatatii exista un proiect de lege destinat largirii asistentei medicale pentru copiii din familiile cu venituri mici.    Se prevede de asemenea extinderea ajutorului de somaj.

 

Daca se va aplica Proiectul OBAMA , vor exista cu siguranta beneficii pentru societatea americana , care vor reusi sa cosmetizeze , un timp Capitalismul american . Dar nu exista un capitalism care sa poata sa-i serveasca pe toti. 

 

Ar trebui sa reflectam si la ce spunea M.Bertrand , si anume :    “ Solutiile aplicate pentru a invinge contradictiile care exista in societatea capitalista nu mai permit o eliminare definitiva , si aceste contradictii se reproduc de fiecare data , intr-un mod si mai grav “   (22)

 

In Raportul FMI publicat la 28 ianuarie 2009 se arata ca economia globala va stagna aproape de zero in acest an , pe masura ce 2000 de miliarde de dolari in active neperformante ( toxice ) din SUA fac ca cele mai mari economii ale lumii capitaliste sa se scufunde .   Pierderile bancilor ar putea atinge nivelul de 2200 miliarde dolari , iar cresterea economica globala va fi de 0,5 % ,   cel mai scazut ritm dupa al doilea Razboi Mondial.     FMI prognozeaza ca bancile vor avea nevoie de inca 500 miliarde de dolari pentru infuzii noi de capital pentru a reinstaura increderea clientilor.   Da , acesta este un aspect ,  dar FMI nu ne spune nimic despre cel de al doilea aspect si anume ca aceasta noua infuzie de capital va favoriza concentrarea capitalurilor in sectorul bancar.

 

Intr-un raport anterior din 14 ian.2009 , se arata ca potrivit previziunilor economice pentru anul 2009 , problemele cu care urmeaza sa se confrunte economiile tarilor puternic dezvoltate se vor agrava din ce in ce mai mult.    Este vorba de : lipsa lichiditatilor , pietele volatile , cresterea somajului ,  iar cresterea globala va ramane sub potetial , atat in 2009 cat si in 2010.   In acest raport se mai arata ca SUA , Marea Britanie , Italia , Spania si Australia se vor confrunta in continuare cu o deteriorare a situatiei bugetare , ca urmare a cheltuielilor masive prevazute de guverne pentru ajutorarea institutiilor financiare.

 

La ce trebuie sa ne asteptam acum ?

 

Daca prima mare criza a Capitalismului din anii 1929-1933 a fost rezolvata cu succes prin programul lui F.D.Roosevelt  , «  New Deal « care a reusit sa salveze Capitalismul de la disparitie ,

 

Daca in cazul celei de a 2-a mari crize izbucnita in anii 1970 solutia iesirii din criza a fost deplasata din interiorul Statelor Unite si a tarilor capitaliste dezvoltate in afara frontierelor lor prin distrugerea sistemului socialist , pe calea Razboiului Secret codificat de CIA : Covert Operation

 

In ce priveste actuala criza globala ,  primele doua retete americane nu mai pot fi utilizate pentru iesirea din criza si pentru evitarea prabusirii Capitalismului .

 

Sistemul capitalist mondial nu mai dispune de nici o rezerva si nici o posibilitate de resuscitare.  Acest lucru a fost dovedit odata cand a fost atacat Socialismul din Europa si URSS printr-un Razboi Secret  si acum , cand se constata ca FMI si Banca Mondiala au fost incapabile sa prevada criza si sa evite contagiunea crizei financiare cu criza economica.    

 

Nu este exclusa nici ipoteza ca aceste doua organisme sa fi provocat chiar ele criza actuala pentru a creia un haos mondial care sa faca necesara aparitia unui guvern mondial . 

 

Ineficienta masurilor anti-criza la nivel national este constatata in fiecare zi .    Iar combaterea crizei la nivel international , in conditiile actualului sistem capitalist , este la fel de ineficienta.   Actuala criza accelereaza si adanceste procesul de degenerare si descompunere a sistemului economic capitalist.   Va fi afectata baza economica a Capitalismului si structura sa politica si ideologica.    Intreaga lume afectata de criza actuala va tinde spre ideile de stanga ,  spre o revolutie ,  spre inversunate lupte de clasa pentru a realiza un progres general al societatii capabil sa asigue emanciparea omului la nivel de mase.    O  ordine absolut noua se va impune pe plan mondial , convergenta cu problema pusa de revolutia tehnico-stiintifica , adica orientarea intregii vieti economice si a stiintei economice spre om si nevoile sale.                                                                  

 

Americanul Seymur Martin Lipset , unul dintre cei mai mari sociologi ai secolului 20 , in opera sa intitulata  “ Omul politic. Bazele sociale ale politicii “  ( Political Man. The Social Bases of Politics) , demonstreaza riguros faptul ca o clasa muncitoare numeroasa , lovita in interesele sale economice , tinde sa impinga societatea spre un regim social economic de tip socialist.  (23)

 

S-ar parea ca pentru a scoate SUA din criza actuala  Henry Kissinger are intentia sa adapteze politica razboiului secret   la conditiile economiei mondiale de astazi.  In articolul deja citat mai sus el vorbeste de mirajul crizei actuale  “ ca fiind o ocazie unica pentru diplomatia creativa “ ?!  Reamintim ca economia mondiala se confrunta cu noi probleme :  criza alimentara , criza energetica , existenta unui miliard de oameni din intreaga lume care sufera de foame (conform rapoartelor ONU) si schimbarile climatice.

 

Henry Kissinger , fost consilier pentru securitate nationala (1969-1975) si fost Secretar de Stat al SUA (1973-1977) , in acelasi articol la care ne-am referit mai sus , indemna generatia de lideri din noua Administratie de la Casa Alba sa  “ contureze un proiect al destinului SUA si partenerilor sai potentiali , asemanator in mare parte , cum s-a procedat cu relatiile trans-atlantice in perioada post belica , doar ca acum provocarile sunt mai mult politice si economice decat militare “.  

 

 Daca ceea ce spune Kissinger este adevarat , atunci dece s-a grabit secretarul general NATO , Jaap de Hoop Scheffer , care , la 30 ian.2009 a declarat : “ NATO va desfasura trupe in Arctica pentru a apara resursele energetice “  (24)

 

Sa nu fie oare tot Razboiul  singura solutie americana pentru iesirea din criza actuala si terminarea impartirii teritoriale a globului pamantesc intre cele mai mari  puteri capitaliste ?

 

Bibliografie :

1.       Dictionar de Economie Politica , Ed.Politica , Bucuresti , p.209

2.       Col.r.Florian Garz – Cavalerii Apocalipsei – Ed.Obiectiv Craiova, p.64

3.       Col.r.Florian Garz – analist si expert militar roman – Istoria Interzisa-Editura Obiectiv Craiova – p.83

4.       Col.r.Florian Garz – ibidem

5.       Pierre Milza , Serge Bernstein – l’Histoire du 20-eme siecle , 1945-1973 – Le monde entre la guerre et la paix –vol.2,Ed.ALL ,p.268

6.       Pierre Milza , Serge Bernstein , Op.cit.p.269 , 270 , 271 , 229

7.       The New York Times/1971 , Apud , La Guerre du Vietnam – des extraits tires d’Encarta.

8.       Col.r.dr.Gheorghe Ratiu – Raze le lumina pe carari intunecate – Ed.Paco , 1996

9*  Col.r.dr.Gheorghe Ratiu , ibidem , p.60

  10** Col.r.Florian Garz – Istoria Interzisa – Ed.Obiectiv Craiova – p.86

11      Col.r.dr.Gheorghe Ratiu , Op.cit. p.60

12      DSS/SIE/Note 00257/815 du 13.11.1989 , Apud , Constantin Sava , Constantin Monac – Adevar despre decembrie 1989 , Conspiratie , Diversiune , Revolutie..- Documents sortis des Archives de l’Armee roumaine – Ed.Forum , Bucuresti , 1999 , p.38

13      Col.r.Traian Stambert – Escala pe strada cartitelor – Ed.Paco , 133-34.

14      Alexandru Radu Timofte – Originile si marirea , declinul si renasterea lumii informatiilor – Ed.ANI , Bucuresti 2004 , p.89

15      Stefan Engel , Presedinte Partid german MLPD , interviu la Revista Red Flag din 28.12.2008

16      TV Antena 3 – Stiri externe – Bucuresti – 21.11.2008

17      TV Antena 3 -  Stiri externe – Bucuresti -23.01.2009

18      Henry Kissinger , articolul  < Daca nu se va elabora o noua ordine economica lumea se va scufunda in haos >  The Independent (Marea Britanie) 20.01.2009

19      John Lloyds – Pire qu’en 1929 – Agoravox –  le 31.01.2009

20      Col.r.Florian Garz – Istoria Interzisa – Ed.Obiectiv Craiova – p.133

21      John Lloyds – Pire qu’en 1929 – Agoravox – le 31.01.2009

22      M. Bertrand – L’Histoire des Theories Economiques – Paris – Edition Sociale – p.88-89

23      Seymour Martin Lipset – Political Man. The Social Bases of Politics – chapitre IV – p.87-126 , Apud , Col.r.Florian Garz – Cavalerii Apocalipsei – op.cit. p.64

24      TV Antena 3 –Stiri externe – Bucuresti – 30.01.2009

 

 

 

 

mircea-coseaForumul AntiCriza

 

                       de Mircea Cosea                                                              Fost vice prim-ministru al Romaniei

  

 

Istoria epocii moderne a demonstrat ca nicaieri si niciodata aportul factorilor materiali de productie nu a fost suficient pentru progresul economic si asigurarea buneistari a natiunilor. Fara unitate si participare cat mai larga la conceperea si implementarea strategiei de dezvoltare, nici o tara nu a reusit sa depaseasca momemtele dificile ale existentei sale

Forumul antiCriza este expresia intelegerii momentului extrem de dificil in care se gaseste Romania astazi, considerand neceasara crearea unui cadru intelectual in care toti cei care simt responsabilitatea pe care o au ca cetateni ai Romaniei fata de viitorul acestei tari sa poata contribui cu experienta, profesionalismul si daruirea lor la un schimb de idei menit sa contureze drumul pe care trebuie sa-l urmam nu numai pentru a iesi din criza ci si pentru a iesi definitiv din zona saraciei si inapoierii.

Forumul antiCriza este un spatiu de dezbatere, de concepere si fundamentare a unei strategii nationale anticriza, de unificare a opiniilor si ideilor tuturor fortelor politice, economice si sociale, interesate de scoaterea Romaniei din criza si de oferire a unor solutii practice. El doreste sa devina un vehicul de comunicare internationala deoarece in conditiile globalizarii, criza nu mai poate fi privita ca un fenomen intern ce afecteaza doar economiile nationale, ci un fenomen international ce trebuie sa isi gaseasca solutii internationale bazate pe cooperarea internationala.
In aceste conditii Forumul antiCriza reprezinta o urgenta si o prioritate pentru clasa politica, societatea civila, patronate, sindicate si intreaga societate romaneasca.
intr-un asemenea moment in care ansamblul economiei mondiale este supus efectelor unor mutatii profunde, accentuate dar si accelerate de declansarea unor fenomene de criza la nivel global se pot identifica, aparent paradoxal, oportunitati de schimbare rapida a rolului si locului unor economii nationale care reusesc sa-si mobilizeze potentialul si resursele mai bine si mai repede decat altii.
Nimic nu poate fi mai important pentru noi decat sesizarea acelor oportunitati care pot oferi economiei noastre, sansa de a transforma momentul acestor mutatii, in avantaje si mijloace de modernizare si civilizare a economiei si societatii romanesti.

Iata de ce Romania nu isi poate permite sa piarda confruntarea cu criza economica globala fara a risca sa ajunga un stat esuat, dependent de asistenta internationala, fara potential economic propriu, supusa convulsiilor sociale si politice.

Pentru mai multe detalii, nu ezitati sa ma contactati: vaascult@mirceacosea.com (Mircea Cosea, articol preluat din publicatia Business Adviser, varianta print, nr. 37)

 

THE ANTI-CRISIS FORUM  by Mircea Cosea, fmr. vice prime-minister of Romania.

 

The history of the modern era showed that the contribution of the material factors of productions has never been enough to guarantee the economic progress or the nations’ wealth. Without unity and involvement in creating and implementing a development strategy no country succeeded to overcome the difficult moments of its existence.

The Anti-Crisis Forum represents the acknowledgement of the extreme difficult moment of Romania’s actual situation. It is necessary to create an intellectual environment in which all those who are aware of their responsibility as citizens of Romania can contribute to the future of this country with their experience, professional skills and commitment to a exchange of ideas that can show us the right way to follow, not only to get out of the crisis, but also to completely escape from the poorness state and primitiveness area.
The anti crisis forum is a place for debating, conceiving and lying the basis of a new national anti-crisis strategy , of unifying the opinions and the ideas of all political, economical and social forces interested in getting Romania out of the crisis by offering new, practical solutions. He wants to become a means of international communication because the crisis can no longer be looked at as an internal phenomenon that affects only the national economy, but as an international phenomenon that must find its international solutions based on international cooperation.
Under these circumstances The Anti -Crisis forum represents an emergency and a priority for politicians, civil society, patronages, syndicates and the entire Romanian society.
At a time when the world economy has been facing profound and accelerated turmoils generated by the appearance of some crisis phenomena at the global scale, there appear, seemingly paradoxical, opportunities for a rapid change in the role and place of some national economies which succeed in mobilizing their resources better and faster than others.
Nothing can be more important for us than seizing those opportunities which can give our economy the chance to turn these abnormality moments into advantages and ways of modernizing and civilizing the Romanian economy and society.
That is why Romania cannot afford to lose the battle with the global economic crisis and to become an unstuck state, depending on international assistance, having no economic potential and undergoing social and political turmoils

 

 

Noutati/News

news1

 

Acordul de pace din Darfur( Sudan) semnat la Doha in Qatar/ Peace agreement on Darfur signed at Doha- Qatar

clip_image0031

clip_image004

 

President Omar Al Bashir of Sudan is acussed by International Criminal Court/ Presedintele Republicii Sudan Omar Al Bashir este acuzat de Curtea Internationala de Justitie.

The Embassy of Republic of Sudan in Romania reacts to the ICC mandate for aresting President Omar Al Bashir / Ambasada Republicii Sudan in Romania reactioneaza in fata acuzatiilor aduse Presedintelui Omar Al Bashir.

president-omar-al-bashir1

TARGETING THE  PEACE AND THE STABLIZATION IN  SUDAN THROUGH THE INTERNATIONAL CRIMINAL COURT

 

(1) When the Security Council was first siezed of the situation in Darfur the pretext was that it threatens the international peace and security. The situation in Darfur wasn’t threatening the international peace and security, but some super powers wanted it so for political reasons. If the Security Council did not interfere and issue its infamous resolution 1593 the problem of Darfur could have been solved along time ago.  The super powers, hostile to the Sudan, which dragged the issue of Darfur to the table of the UN Security Council should now be held accountable of any consequencies that may result following confirmation by the ICC Pre-Trial Chamber of the ICC Prosecutor’s application to indict President Omer Hasan Ahmed El Bashir. Undoubtedly, the decsion of the ICC Pre-Trail Chamber is a negative contribution to the maintenance of international peace and security.

 (2) The political considerations shadowing the UNSC resolution 1593 cannot be over-emphasized. There was a lot of controversy about what happened in Darfur. Different views were expressed and voiced about whether genocide took place or not. Even the Antonio Cassese Commission of Inquiry was not sure, obviously, for lack of evidence or out of the feeling of guilt, whether genocide has ever taken place in Darfur. Even the ICC Prosecutor has casted doubt about the results of his own investigations when he admitted that he has to investigate the situation in Darfur without going to Darfur for security reasons. As such, it is permissible to ask ourselves the question: Why would it be easily possible for the UNSC to refer the situation in Darfur, for example, for consideration by the Court, while the same UNSC finds it almost totally impossible to condemn the grave massive crimes against humanity committed by Israel in Bait Hanoon, Ghazza and other civilian targets in the occupied Palestinian territories, or committed by the Nato forces against the civilians in Afghanistan, or by the United States and its allies in Iraq. Why would the ICC Prosecutor find it difficult and undesirable to even think of investigating the possibility war crimes in Irag, Afganistan, lebanon or Ghazza?

 

(3) resolution 1593 of the Security Council, which referred the situation in Darfur to the ICC is political and legally defective. It violates the Vienna Convention on the Law of Treaties 1969, because it effectively made the Sudan bound by the provisions of the Rome Statute 1998 even though the Sudan is not a party to that Statute! May be the way out from this dilemma is for the world community to seek the advisry opinion, through the UNGA, of the International Court of Justice. I believe it is the duty of every State member of the United Nations  to support any such motion.

 

(3) Scrutiny of the facts of the case in Darfur and the prosecutorial strategy suggest that the Prosecutor is not only gambling with the future of Sudan, but with the future of the Court as well. As a court of law, the ICC was expected to preserve credibility by being a completely depoliticized body.  Unfortunately it is not.  To end impunity, the ICC must not be selective.  Unfortunately it is. The lost credibility of the ICC is evident.  Power politics eroded that credibility from the very beginning by linking the ICC with the Security Council, ‘’the principal political organ of the United Nations’’, and by empowering the Council with the authority of making referrals or deferrals to the Court.  The members of the Security Council, especially the Permanent Five,  who enjoy the veto power, could shield themselves by controlling the power of deferral.  This is a clear departure from the letter and spirit of the Charter of the United Nations. They also could, acting on sheer political grounds, force the jurisdiction of the Court on a non-state party.  When the statute of the Court was adopted in Rome in July 1988, several countries strongly reserved their positions vis-à-vis this issue., India, for example,  stated that:

 The Statute gives to the Security Council a role in terms that violate international law.  The Charter did not give the Council the power to set up international criminal courts.  What the Council seeks to do through the Court is the power to block and the power to bind non-State Parties.  It is truly unfortunate that a Statute drafted for an institution to defend the law should start out straying from established international law.  Before it tries its first case, the Court would claim its first victim –the Vienna Convention on the law of Treaties’’.

 

(4) To end impunity, based on the lessons learnt from the untold atrocities committed in the Continental Europe during the Second World War, equality of nations should have been the underlying principle.  The non-Charter provisions included in the Statute of the ICC that impart the Security Council additional powers have once for all conferred a blanket immunity over the Security Council’s P5 and their allies and friends.  Ironically they include those who during the Second World War ‘’perpetrated more systematic horror than almost any nation now likely to be judged by the ICC’’. So, both de jure and de facto immunity and impunity were accorded to handful of States.  This shameful compromise has again been upheld when the Statute of the Court failed to criminalize the use of nuclear weapons and other weapons of mass destructions.  Furthermore, it failed to include the crime of aggression, the ‘’supreme international crime’’, within the categories of the crimes over which the Court may readily exercise its jurisdiction!! Those who enforced their will over the Court from its very inception and managed to exclude nuclear weapons and to exclude aggression from the Court jurisdiction, are the same who pushed the Security Council to refer the situation in Sudan to the ICC based on a phoney report drafted and hastily submitted by an international enquiry body.  They are the same who manipulated the Prosecutor of the Court who successfully stripped the Court of whatever credibility that was left. 

The first Chief Prosecutor of the former Yugoslavia and Rwanda Tribunals, Justice Richard Goldstone declared that ‘’ the International Criminal Court would have no credibility and international justice would be seriously compromised, if the Court or its Prosecutor were made subject to the control of political bodies, whether the Security Council or State parties’’.

 

(5) United States and European Union countries, who have co-signed the landmark Comprehensive Peace Agreement (CPA) in 2005 as ‘’peace partners’’, are now using the ICC to undermine the CPA and bring the country back to square one under the pretext of prevention of impunity.  The ‘’Peace partners’’ out of lingering prejudices, failed to honor their legal, moral and political commitment to the peace process as enshrined in the CPA.  They turned their back to the Agreement and wanted to misuse the ICC jurisdiction to indict the very leader under whose leadership the people of Sudan successfully ended a 50 years long war.

 

(6) It is the head of the US delegation to the 1998 International Conference of Plenipotentiaries in Rome for the establishment of the ICC, who voted, on behalf of his country, against the establishment of the Court on the following ground as he clearly stated:

“the United States does not accept the concept of jurisdiction in the Statute and its application over non-State parties“. Later on, John R. Bolton, US Under Secretary for Arms Control and International Security, making remarks to the Federalist Society in Washington, DCon November 14, 2002 , made the following statements [NOTE: A similar version of this speech was delivered to the Aspen Institute in Berlin, Germany on September 16, 2002.]:

- ” For a number of reasons, the United States decided that the ICC had unacceptable consequences for our national sovereignty. Specifically, the ICC is an organization whose precepts go against fundamental American notions of sovereignty, checks and balances, and national independence. It is an agreement that is harmful to the national interests of the United States, and harmful to our presence abroad. “

- “It is neither reasonable nor fair that these crimes would apply to a greater extent to states that have not agreed to the terms of the Rome Statute than to those that have.”

 

- “Requiring the United States to be bound by this treaty, with its unaccountable Prosecutor and its unchecked judicial power, is clearly inconsistent with American standards of constitutionalism. This is a macro-constitutional issue for us, not simply a narrow, technical point of law.”

-” Indeed, the supposed “independence” of the Prosecutor and the Court from “political” pressures (such as the Security Council) is more a source of concern than an element of protection. “Independent” bodies in the UN system have often proven themselves more highly politicized than some of the explicitly political organs. True political accountability, by contrast, is almost totally absent from the ICC.”

- ” The Prosecutor will answer to no superior executive power, elected or unelected. Nor is there any legislature anywhere in sight, elected or unelected, in the Statute of Rome. The Prosecutor is answerable only to the Court, and then only partially, although the Prosecutor may be removed by the Assembly of States Parties. The Europeans may be comfortable with such a system, but Americans are not.”

- “Today, however, precisely contrary to the proper alignment, the ICC has almost no political accountability, and carries an enormous risk of politicization. Even at this early stage in the Court’s existence, there are concerns that its judicial nomination process is being influenced by quota systems and back-room deals.”

-” In requiring an affirmative Council vote to stop a case, the Statute shifts the balance of authority from the Council to the ICC. Moreover, a veto by a Permanent Member of such a restraining Council resolution leaves the ICC completely unsupervised. This attempted marginalization of the Security Council is a fundamental new problem created by the ICC that will have a tangible and highly detrimental impact on the conduct of U.S. foreign policy.”

- “Paradoxically, the danger of the ICC may lie in its potential weakness rather than its potential strength. The most basic error is the belief that the ICC will have a substantial deterrent effect against the perpetration of crimes against humanity. Behind their optimistic rhetoric, ICC proponents have not a shred of evidence supporting their deterrence theories. In fact, they fundamentally confuse the appropriate roles of political and economic power, diplomatic efforts, military force, and legal procedures. Recent history is filled with cases where even strong military force or the threat of force failed to deter aggression or gross abuses of human rights. ICC proponents concede as much when they cite cases where the “world community” has failed to pay adequate attention, or failed to intervene in time to prevent genocide or other crimes against humanity. The new Court and Prosecutor, it is said, will now guarantee against similar failures.”

(7) This move, in case it is sanctioned, will lead to the disintegration of the country and to bloodshed.  The process of the peaceful settlement of the internal conflicts in the South and in Darfur, and the process of bringing about healing and accountability provided for in the CPA and Darfur Peace Agreement (DPA), will come to a virtual halt.  The claimed victims of this unfortunate move will be justice and peace; both of them.

 

(8) This evil scheme was made possible by abusing the wide unchecked powers of the Prosecutor of the ICC.  The Prosecutor, who succumbed to intense pressure, dramatically changed his course of action in 2008.  In his report to the Security Council in December 2005, the Prosecutor of the ICC, Mr. Ocampo, stated:

“The Prosecutor is required pursuant to article 53 (2) ( c ) of the Statute to consider whether a prosecution is not in the interest of justice.  In considering this factor, the Prosecutor will follow the various national and international efforts to achieve peace and security”. 

This statement of law became more pertinent and was eventually buttressed in the course of year 2006 when the negotiating parties, the Government of the Sudan and the armed groups successfully concluded Darfur Peace Agreement (DPA), which was, again, witnessed and co-signed by the same ‘’peace partners’’.  The DPA, like the CPA was acknowledged and lauded by the Security Council.  Unfortunately, the Prosecutor in his calculated and pre-mediated bid to rupture the peace process, charted an opposite direction in 2008 and declared in his media campaign that achieving peace and security does not fall within his domain of interest.

 

(9) The execution of this evil scheme was made possible by the fact that Sudan is an African LDC and, thus, it is an easy and convenient target.  In a clear deviation from and misuse of the post-Second World War principle of ‘’never again’’, innocent people and nations overseas were demonized.  They were said, “to gourmandize on the body parts of dissidents, who have been arrested, dissected and cooked by a special unit of cannibal police”.  This statement was quoted from a reputable Western newspaper ‘’The Times’’ by Mr. Geoffrey Robertson, who was later elected to the Presidency of the International ad hoc tribunal on Sierra Leon.

 

(10) The role of the African Union in bringing peace to Sudan is central.  The Security Council, at the time it adopted its infamous  resolution N° 1593 referring the situation in Darfur to the ICC clearly stressed the role of the African Union in arriving at a negotiated settlement in Sudan and also in the implementation of the above-mentioned Council’s resolution.  The Prosecutor of the ICC followed suit in his December 2005 report before the Council as mentioned in 6 above.

Now, what is the position of the African Union with regard to the intervention of the ICC?  The Peace and Security Council of the African Union has unequivocally confirmed the following in its 142nd session of 12.08.2008:

“The Council reaffirms its statement of 11 July 2008 in which it expressed its strong conviction that the search for justice should be pursued in a way that does not impede or jeopardize efforts aimed at promoting lasting peace and reiterated AU’s concern with the misuse of the indictments against African leaders in conformity with decision Assembly/AU/Dec 199 (XI) on the Abuse of the Principle of the Universal Jurisdiction, adopted by the 11th Ordinary Session of the Assembly of the Union held in Sharm El Shiekh, Egypt on 30 June 2008″

 

(11) Whether what happened in Darfur is Genocide or not, reference should be made to some of the views of international legal experts and renowned politicians who were courageous enough to voice out their understanding and opinion on the issue. The recent vindictive findings of the ICC Prosecutor contradict the letter and spirit of all those renowned jurists and politicians who are involved in the issue of Darfur, namely:

- Former President of Nigeria H.E. Olusegan Obasango outlined the African Union Position in refuting genocide allegations, saying:

“Now, what I know of Sudan it does not fit in all respects to that definition. The real issue of Darfur is governance. It is a political problem which has mushroomed into a military one when the rebels took up arms. Before you can say that this is genocide or ethnic cleansing, we will have to have a definite decision and plan and program of a government to wipe out a particular group of people, and then we will be talking about Genocide. What we know is not that. What we know is that there was an uprising, rebellion, and the government armed another group of people to stop that rebellion. That’s what we know. That does not amount to Genocide from our own reckoning.

 

- The International Commission of Inquiry on Darfur chaired by the Italian jurist Antonio Cassese established by UNSC resolution 1564/2004 reported that:

“while there had been serious violations of human rights in Darfur, Genocide had not occurred”.

 

- Mr. John Danforth, President Bush’s Special Envoy to the Sudan, said in an interview with the BBC said in an interview with the BBC in July 2005, that:

“the Genocide label was something that was said for internal consumption within the United States.”.

 

- Mr. Kofi Anan, the former UN Secretary General, commenting on allegations of Genocide in Darfur, noted:

“I cannot call the killing Genocide even though there have been massive violations of international humanitarian law.”

 

 (12) Prof. Alex de Wal said in his critique of the action by the ICC Prosecutor to indict President Omer El Bashir:

 “More widely, the Bashir case is undermining the standing of the ICC across Africa. African countries, which were early supporters of the Court, are having second thoughts. The 14 July Application came in the wake of the arrest of the Congolese opposition leader Jean-Pierre Bemba while visiting Brussels, and arrest warrants issued by French and Spanish magistrates against Rwandan government officials. The sense among African politicians, and increasingly among civil society leaders and human rights activists, that international justice is becoming a tool for western countries to control Africa in neo-imperial fashion, has led to a strong African reaction against universal jurisdiction and the ICC. When the Peace and Security Council of the AU met in closed session in September 2008, to review the ICC-Sudan case, every single representative who spoke criticized the ICC. Many regretted having signed the Rome Statute. Few made reference to Sudan, rather focusing on the wider implications of the OTP strategy for Africa. It is inconceivable that another African state will refer a case to the ICC in the foreseeable future, and most unlikely that any will cooperate with the ICC in executing arrest warrants. Africa may become zone free from ICC jurisdiction as a result, quite the opposite outcome to that heralded by the drafters of the Rome Statute and those African leaders who enthusiastically embraced the Court in its early days.”

 

 

 

No comments yet.

Leave a comment

Prioritatile politicii externe a Romaniei/Romanian Foreign Policy

13 propuneri pentru agenda de politică externă a României

 

 

Iniţiativa noastră nu vrea să propună o agendă (nouă) de politică externă a Bucureştiului, prin urmare nu vizează domeniile deja consacrate ale discursului diplomatic al României ale cărei linii axiale decurg, firesc, din poziţia României ca membru UE şi NATO, al parteneriatul Special pe care România îl are cu SUA sau angajamente internaţionale la diferite nivele şi instituţii mondiale (ONU, OSCE etc.) etc.

 

Cele zece propuneri vizează domenii ţintă de politică externă care ar trebuie fie incluse pe agenda Bucureştiului oficial de aici înainte, fie revizuite ca abordare (instituţii, strategii, oameni).

 

1. Realizarea unei noi strategii de politică externă cu referire la spaţiul Orientului Mijlociu şi al Extremului Orient

În ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, prioritatea o reprezintă reconstruirea relaţiilor cu Egiptul, Siria, Algeria şi Marocul, realizarea unei noi relaţii economice şi politice cu Emiratele Arabe Unite, Qatarul şi stabilirea unei relaţii diplomatice directe prin deschiderea de ambasade în Oman şi Bahrein care să ne permită să operăm direct în zona Golfului Persic.

 

2. Reconstrucţia reţelelor diplomatice ale României

Reconstrucţia reţelelor diplomatice româneşti în zone sensibile şi unde suntem deocamdată lipsiţi de prezenţă diplomatică, altfel absolut necesară în calitatea noastră de membrii ai NATO, precum Yemen, Eritreea. Se impune, de asemenea, refacerea şi întărirea prezenţei noastre diplomatice în spaţii precum Pakistan şi Afganistan.

 

3. Strategie pentru zona Asia-Pacific

Creionarea unei strategii pentru zona Asia-Pacific , considerată unanim de către specialiştii în relaţii internaţionale drept principalul vector de dezvoltare în secolul XXI. O strategie de promovare a imaginii României în această zonă, creşterea personalului diplomatic şi realizarea de înţelegeri bilaterale culturale şi economice, în special cu Coreea de Sud, Singapore, Japonia şi ceilalţi „tigrii asiatici” pentru a promova relaţiile României cu această zonă de dezvoltare economică.

 

4. Amplificarea dimensiunii economice a diplomaţiei româneşti

Dezvoltarea laturii economice a diplomaţiei româneşti, strângerea relaţiilor cu Ministerul Economiei, activizarea rolului ataşaţilor comerciali, implicarea misiunilor diplomatice în atragerea de fonduri şi investiţii în România, în promovarea creşterii schimburilor economice între România şi ţara în care sunt acreditaţi, prezentarea oportunităţilor de afaceri din România.

 

5. Crearea unui Institut de Promovare a Imaginii României (modelul Ungaria)

Totodată o nouă dimensiune trebuie oferită diplomaţiei culturale ca instrument de îmbunătăţire a imaginii României. În acest sens, se impune constituirea unui Institut de Promovare a Imaginii României adresat informării specialiştilor, reprezentanţilor ONG-urilor , diplomaţilor şi jurnaliştilor ce activează cu rezultate deosebite în cadrul politicii internaţionale care să ofere burse de studii, de cercetare  pentru a înlesnii crearea unei imagini corecte a României în mediile internaţionale.

 

6. Sprijin pentru participarea în instituţii europene şi activităţi de lobby la Bruxelles

Realizarea unei politici coerente de sprijinire a participării cetăţenilor români în cadrul instituţiilor europene, forumurilor de decizie şi în special integrarea românilor, în conformitate cu dreptul nostru ca stat membru al Uniunii Europene în instituţile formatoare ale politicii externe şi de securitate a uniunii Europene şi în viitorul serviciu diplomatic european.

Se impune şi dezvoltarea unui centru pentru activităţi de lobby şi promovare a României în cadrul instituţiilor europene care să construiască o strategie de participare a României la deciziile Uniunii Europene, care să sprijine activitatea europarlamentarilor români (informare, expertiză, consultări) şi să ofere poziţii în conformitate cu interesele României la marile probleme ale Ununii Europene.

 

7. R. Moldova – o relaţie specială şi unică

Viziunea diplomaţiei româneşti faţă de R. Moldova trebuie să se bazeze pe faptul că relaţia este una specială, unică în relaţie cu oricare stat, indiferent unde s-ar afla el. R. Moldova nu este pentru România nici unul dintre celelalte state, căci nu poate fi, şi de aici necesitatea ca un eventual document (tratat) să se bazeze sau să stipuleze aceste evidenţe. Diplomaţia română şi-a asumat această linie sau, când nu a asumat-o explicit, cel puţin nu şi-a permis să meargă împotriva ei, de aici propunerile pe care le-a înaintat sau le-a respins în timp.

          Această linie trebuie să continue indiferent de formula guvernamentală de la Bucureşti.

 

8. Reconfigurări instituţionale la MAE

Un proiect de politică externă devine funcţional numai în măsura în care există o relaţie eficace între viziune – instituţii – oameni. În acest sens, după o definire coerentă şi concretă a viziunii politicii externe româneşti, se impun o serie de reconfigurări instituţionale la nivelul MAE care să se plieze pe viziunea sumată la nivel politic. La pasul al treilea, vor fi selecţionaţi şi oameni necesari.

          Un exemplul de blocaj este cel în care se găseşte astăzi Oficiul pentru R. Moldova, aflat în subordinea primului ministru, instituţie absolut fundamentală pentru abordarea completă şi coerentă a întregii problematici a R. Moldova (cetăţenie, permise de muncă, burse, vize, aspecte culturale etc.), care implică o serie de ministere (Justiţie, Interne, Educaţie, Muncă etc.) dintre care MAE este doar un element.

Tot în această idee, este necesară şi realizarea unui Cod de management al situaţiilor de criză pentru diplomaţi care să statueze normele de comportare ale personalului diplomatic în situaţii de urgenţă.

 

9. Problematica românilor din jurul României

Este nevoie de o dezbatere publică reală şi eficientă pe tema populaţiei româneşti din afara României (număr, profil, repartiţie geografică, nevoi, relaţii cu ţara-mamă etc.) şi angrenarea instituţiilor de diplomaţie publică şi oficială în acest proiect. În acest sens, concretizarea unui asemenea demers trebuie să fie o clarificare legislativă şi instituţională a relaţiilor pe care statul român le are cu conaţionalii săi. De asemenea, trebuie clarificată distincţia între românii din R. Moldova, românii din jurul româniei (inclusiv Balcani) şi diaspora propriu-zisă. În funcţie de această distincţie trebuie (re)gândite strategiile şi configuraţia instituţională a Bucureştiului.

 

10. Parteneriate regionale speciale (parteneriatul estic)

Situaţia globală şi lipsa de certitudini regionale obligă statele din regiune la parteneriate de tip bi- sau multilaterale mai cu seamă în ceea ce priveşte Vecinătatea Estică a Europei. România trebuie să accelereze relaţia cu Polonia, şi nu numai, în regiune, pentru că state precum Ucraina, Belarus sau R. Moldova nu pot fi menţinute în siajul euro-atlantic fără un parteneriat eficace în primul râd al celor două state. În acest parteneriat, relaţia României cu R. Moldova va fi subliniată ca specială.

 

11. Balcanii de Vest

În contextul noilor evoluţii geopolitice globale, regiunea Balcanilor riscă să devină uitată, deşi situaţia în regiune este departe de a fi stabilizată. Datorită poziţiei sale geo-strategice, şi nu numai, România trebuie să-şi asume o angajare politică mai clară a României în construirea şi aplicarea de politici în Balcanii de Vest, un spaţiu care devine din ce în ce mai puţin vizibil pe agenda dezbaterilor internaţionale şi care rămâne, treptat, în gestiunea UE. Situaţia nu este, în nici un caz, soluţionată complet în regiune.

 

12. Diplomaţie publică religioasă

România este cel mai important stat creştin-ortodox din UE. Din această perspectivă, dimensiunea religioasă (eclesială) a diplomaţiei româneşti trebuie gândită pe două axe: 1. relaţia cu Vestul (Vatican şi Bruxelles) şi 2. relaţia cu Estul, respectiv bisericile ortodoxe de la marea Neagră (Rusia, Bulgaria, Georgia, Armenia etc.).

          De asemenea, România trebuie să întărească această linie de diplomaţie publică şi pe direcţia Balcanilor de Vest Serbia, Macedonia, Muntenegru, Bosnia).

 

13. Dosarul Marea Neagră şi o politică energetică consecventă

Cele două dosare sunt legate inextricabil, chiar dacă nu se suprapun fără rest. Totuşi, unul fără celălalt nu se pot concepe. În acest sens, România trebuie, pe de o parte, să susţină o poziţie coerentă şi consecventă în ceea ce priveşte necesitatea unei politici energetice comune a UE, pe de altă parte, trebuie să îşi asume (şi) un rol de mediator la Marea Neagră, între interese euro-atlantice (şi ele incoerente) şi alte tipuri de interese, printre care cele mai importante sunt cele ale Federaţiei Ruse şi ale Turciei.

 

Profesor Anton Caragea

Profesor Dan Dungaciu

No comments yet.

Leave a comment

Relatii internationale/International relations

 

ROMANIAN DELEGATION INVITED AT UNITED ARAB EMIRATES NATIONAL DAY

Between 19 to 24 November 2009 a Romanian delegation headed by Professor Anton Caragea, director of Institute of International Relations and Economic Cooperation( IRICE)  was invited to participate at the 38 Celebration of National Day of United Arab Emirates.

This was the first ever Romanian participation to the National celebration of United Arab Emirates. The invitation was issued by the National Media Council of United Arab Emirates and was destined to support an increase in bilateral relations and mutual knowledge.  The program for the visit was very dense and full with high level meeting destined to offer to participants a deep knowledge of the United Arab Emirates prominent place in today`s world.

The delegation has meet with His Highness Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vice-President of UAE, Prime-minister of UAE and Ruler of Dubai, H.E. Sheikh Nahyan bin Mubarak Al Nahyan – Minister for Higher Education and Scientific Research, H.E. Dr. Anwar Gargash, Minister of State for Foreign Affairs, H.E. Sheikh Lubna Al Qasimi, Minister for Foreign Trade, Sultan Al Jaber CEO- Masdar etc.  Also the delegation received a complimentary tour of the most successful projects of United Arab Emirates as Yas Island- the place for a real estate revolution and Saadiyat Island, a project of the most complex cultural and green city in the region.   Without a doubt  the most important moment of the visit was the reception hosted by His Highness Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vice-President of UAE, Prime-minister of UAE and Ruler of Dubai   that expressed his willingness to make all the necessary efforts to assure the brightest future to united Arab Emirates, to increase economic capacity of the country and to foster relations with all the of European union and with a special emphasis on Romania as a hub for United Arab Emirates products and technologies invested in Europe.         

The participation of a Romanian delegation as this important anniversary of 38 years of independence of United Arab Emirates was in itself a symbol of the willingness from both side to create what Professor Anton Caragea, IRICE director declared a strategic partnership between Romania and United Arab Emirates. 

 PARTICIPAREA DELEGATIEI ROMANE LA SARBATOAREA ZILEI NATIONALE A EMIRATELOR ARABE UNITE

 Intre 19 – 24 Noiembrie 2009 a delegatie din Romania, condusa de professor dr. Anton Caragea, a fost invitata sa participe la cea de a 38-a aniversare a Zilei Nationale a Emiratelor Arabe Unite .

 Aceasta a fost prima participare a unei delegatii romanesti la sarbatoarea Zilei Nationale a Emiratelor Arabe Unite . Vizita, organizata de Consiliul National Pentru Media din Emiratele Arabe Unite,  a fost destinata sa sprijine cunoasterea si colaborarea  bilaterala .  Programul vizitei a fost unul extrem de dens si a urmarit  prin intalnirile la nivel inalt organizate sa ofere delegatiei romanesti o cunoastere amanuntita a rolului proeminent ocupat de Emiratele Arabe Unite in lumea de azi.

 Delegatia a avut intalniri cu Inaltimea Sa  Mohammed bin Rashid Al Maktoum , Vice-Presedinte al E.A.U., Prim ministru al E.A.U.  si conducator al Dubaiului, Excelenta sa Sheikh Nahyan bin Mubarak Al Nahyan , Ministru pentru Educatie Superioara si Cercetare Stiintifica , Excelenta Sa Dr. Anwar Gargash , Ministru de Stat pentru Afacerile Externe , Excelenta Sa  Sheikh Lubna Al Qasimi , Ministru pentru Comertul Exterior , Sultan Al Jaber –Presedinte Compania Masdar . Totodata delegatia a mai primit si un tur special al celor mai cunoscute proiecte ale Emiratelor Arabe Unite precum:  Insula Yas, locul celor mai importante proiecte imobiliare si de turism din Abu Dhabi si insula Saadiyat ( Insula Fericirii) gazda unui proiect complex cultural si ecologic, care va revolutiona regiunea aducand-o in secolul XXI .      

Fara indoiala cel mai important moment al vizitei  a fost intalnirea cu Inaltimea Sa   Mohammed bin Rashid Al Maktoum , Vice-Presedinte al E.A.U., Prim ministru al E.A.U.  si conducator al Dubaiului care a declarat dorinta sa de a face toate eforturile necesare pentru a dezvolta capacitatea economica a tarii si pentru a dezvolta relatiile cu Uniunea Europeana si in special cu Romania, care poate deveni un punct de intrare pentru investitiile si tehnologia din Emiratele Arabe Unite .

Participarea delegatiei romane la cea de a 38-a celebrare a independentei Emiratelor Arabe Unite este in ea insasi un simbol al dorintei mutuale de a realiza ceea ce Profesorul Anton Caragea, directorul IRICE , numea un parteneriat strategic intre Romania si Emiratele Arabe Unite.      

 

 Romanian delegation in audience with His Highness Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vice-President of UAE, Prime-minister of UAE and Ruler of Dubai

 

His Highness Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vice-President of UAE, Prime-minister of UAE and Ruler of Dubai

 

Professor Anton Caragea along side Mr. Saoud Al Harthy, director Government Communication, receives explanation about Saadiyat Island Project -  a Cultural Vision

 

Professor Anton Caragea , Director IRICE- Romania and H.E. Sheikh Nahyan bin Mubarak Al Nahyan – Minister for Higher Education and Scientific Research-UAE

 

Professor Anton Caragea speeking about investment opportunities in Romania and political environment

 

DIALOGUE ON AFRICA AND EUROPE.

IMG_2540

Friday 18 September 2009 HE. Ambassador of Federal Republic of Nigeria Mba Ama Mba and Professor Anton Caragea,  have a long dialogue on Africa-Europe relationship. The discussion was concentrated in an evaluation of European Union role in stabilizing and promoting democracy in Africa and on Nigeria role in development of Africa. Ambassador Mba Ama Mba has promoted in the last year a strong economic and cultural diplomacy between Romania and Nigeria. With his support more than 10 political, economic, cultural and social delegation   and events where hosted by the Federal Republic of Nigeria Embassy offering a new image to the African country in Romania. The reaction of Romanian economic environment was a very energetic one, with the help of ambassador Mba Ama Mba , the economic exchange between the two countries has sharply increase. At the end of the encounter professor Anton Caragea   has praised Ambassador Mba efforts for developing Nigeria-Romania cooperation and said that Africa will be a priority for Romania in the next ten years not only in the Barcelona Process framework but even on a national agenda.  

PRESS DEPARTMENT

DIALOG INTRE NIGERIA SI ROMANIA.

Vineri 18 septembrie 2009 Excelenta Sa Ambasadorul Republicii Federale a Nigeriei, Mba Ama Mba si profesorul Anton Caragea,  au avut un lung dialog cu privire la relatiile intre Romania si Nigeria si intre Europa si Africa. Discutia s-a concentrat pe evaluarea rolului Uniunii Europene in stabilizarea si promovarea democratiei in Africa si a rolului Nigeriei in dezvoltarea Africii. Ambasadorul Mba Ama Mba a promovat in ultimul an dezvoltarea rapida a relatiilor culturale si economice intre Romania si Nigeria . Cu suportul ambasadei Nigeriei la Bucuresti mai mult de 10 delegatii economice, culturale , sociale si alte diverse evenimente au avut loc in ultima perioada,  creionand o noua imagine acestei tari africane in mediul romanesc  . Reactia mediului economic  din Romania a fost extrem de favorabila, cu ajutorul ambasadorului Mba Ama Mba schimburile economice intre cele doua tari au crescut rapid. La finalul intalnirii profesorul Anton Caragea  a laudat rolul Ambasadorului Mba in dezvoltarea cooperarii intre Nigeria si Romania si a apreciat ca in perioada urmatoare Africa va fi o prioritate a agendei Romaniei nu doar in cadrul procesului Barcelona al Uniunii Europene , proces la care suntem parte,  dar si in planul interesului national.          

DEPARTAMENTUL DE PRESA

 

 

 

No comments yet.

Leave a comment