SFATUL SPECIALISTULUI! RUXANDRA CARAGEA-EXPERT INTERNATIONAL RESURSE UMANE CLARIFICA ROLUL ACTIVITATII CONSULARE

Activitatea consulară ca o componentă importantă a activității statelor se desfășoară conform prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile consulare din 1963, ale Convenției Europene privind funcțiile consulare adoptate în 1967 de Consiliul European, ale Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, a convenţiilor bilaterale încheiate în domeniul consular şi a legislaţiei interne a statelor prin intermediul unor instituţii de specialitate, respectiv oficiile consulare de carieră sau onorifice şi secţiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice.

 

Deschiderea consulatului onorific la Cluj a insemnat un pas major in dezvoltarea județului și a fost sărbătorit ca atare.

 

În România pe lângă diverse convenții consulare vom consulta și:

Ordonanța de Urgență a Guvernului 194/2002 privind statutul de străin în România;

Codul fiscal – Legea 227/2015, articolul 62, litera q;

Codul Muncii – Legea 53/2003 republicată;

Legea 319/2006 și Hotărârea Guvernului numărul 1425/2006;

Hotărârea Guvernului numărul 905/2017;

Legea 202/2002.

 

În teorie există diferențe în ceea ce privește exercitarea funcțiilor consulare și acordarea imunităților și privilegiilor consulare între consulatele de carieră și cele onorifice, în practică ambele au contribuții importante la dezvoltarea mediului economic, comercial, relaţiile politice şi culturale dintre state.

 

Motivul înființării oficiilor consulare de carieră sau onorifice a fost determinat de necesitatea organizării și dezvoltării relațiilor economice și mai ales comerciale între state și de a asigura protecție persoanelor fizice și juridice ale unui stat care au fost plasate și desfășoară activitate pe teritoriul altui stat.

 

Expertul în resure umane analizează pentru publicatia IRICE semnificațiile și importanța rolului consului onorific în legislația de profil. 

În rândurile următoare vom încerca să facem o analiză a sistemului fiscal a politicilor de resurse umane, de salarizare și de impozitare aplicabile oficiilor consulare din România.

Cel mai înalt grad într-un consulat este consulul general și este numit într-un consulat general.

În subordinea consulului general pot lucra unul sau mai mulți consuli generali adjuncți, consuli, viceconsuli și agenți consulari.

Pentru funcția de consul general, consul general adjunct, consul, vice consul și agent consular trebuie notificat Ministerului Afacerilor Externe din România în cel mult 10 zile lucrătoare de la data începerii contractului de muncă notificarea va cuprinde informații precum: data începerii și data încetării contractului și tipul activității desfășurate.

 

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Pentru mai multe informații vă recomandăm din aceeași serie dedicată activității consulatelor și articolul nostru

AU DREPTURILE SI PRIVILEGIILE UNUI PRESEDINTE DE TARA! CINE SUNT CONSULII ONORIFICI: OAMENII DIN UMBRA AI PUTERII?

DO YOU ENVISION OPENING A HONORARY CONSULATE IN ROMANIA? THE NECESSARY STEPS AS GIVEN BY HR EXPERT RUXANDRA CARAGEA

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

După ce am analizat Ghidul publicat pe pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe, prevederile Convenției de la Viena privind relațiile consulare din 1963, ale Convenției Europene privind funcțiile consulare adoptată în 1967 de Consiliul European și Codul Fiscal Legea 227. /2015 articolul 62 litera q urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

 

„q) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte.”

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2023.htm#A62

Dacă mergem mai departe la articolele din Convenția de la Viena din 1963 cu privire la relațiile consulare, ale Convenției Europene cu privire la funcțiile consulare adoptata in 1967 de Consiliul European vom vedea ca la Articolul 49 al Convenției de la Viena din 1963 sunt stipulate următoarele:

 

„Articolul 49.

Scutirea fiscală 1. Funcționarii consulari și angajații consulari, precum și membrii familiei lor care locuiesc împreună cu ei, sînt scutiți de orice impozite și taxe, personale sau reale,naționale, regionale și comunale, cu excepția:

a) impozitelor indirecte încorporate în mod normal în prețul mărfurilor sau serviciilor;

b) impozitelor și taxelor pe bunurile imobile particulare situate pe teritoriul statului de reședință, sub rezerva dispozițiilor articolului 32;

c) drepturilor de succesiune și de mutație percepute de către statul de reședință, sub rezerva prevederilor paragrafului b al articolului 51;

d) impozitelor și taxelor pe veniturile particulare, inclusiv cîștigurile în capital, care își au sursa în statul de reședință, și a impozitelor pe capital prelevate asupra investițiilor efectuate în întreprinderi comerciale sau financiare situate în statul de reședința;

e) impozitelor și taxelor percepute ca remunerare a serviciilor particulare prestate;

f) taxelor de înregistrare, de gref, de ipotecă și de timbru, sub rezerva dispozițiilor articolului 32.

Membrii personalului de serviciu sînt scutiți de impozite și taxe pe salariile pe care le primesc pentru serviciile lor.

Membrii postului consular care angajează persoane ale căror retribuții sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de reședință trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele acestui stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit celor care angajează.”

Articolul 48 cu privire la asigurările sociale stipulează următoarele:

„Articolul 48 – Scutirea de regimul de securitate socială

Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3 din prezentul articol membrii postului consular și membrii familiei lor care locuiesc împreună cu ei sînt scutiți, în ceea ce privește serviciile aduse statului trimițător, de dispozițiile de securitate socială care pot fi în vigoare în statul de reședința.

 

Consulul onorific a fost de a lungul timpului personaj de roman, piese de teatru și chiar filme celebrate în întreaga lume, acum însă devine obiectul unei cercetări aprofundate din punct de vedere juridic și fiscal din partea expertului în resurse umane internaționale: Ruxandra Caragea.

 

 

 

Scutirea prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol se aplică și membrilor personalului particular care sînt în serviciul exclusiv al membrilor postului consular, cu condiția:

a) ca ei să nu fie cetățeni ai statului de reședință sau să nu aibă reședința permanentă în acest stat;

și

b) ca ei să fie supuși dispozițiilor de securitate socială care sînt în vigoare în statul trimițător sau într-un stat terț.

Membrii postului consular care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută la paragraful 2 din prezentul articol nu li se aplică, trebuie să respecte obligațiile pe care dispozițiile de securitate socială ale statului de reședință le impun celui care angajează.

Scutirea prevăzută la paragrafele 1 și 2 din prezentul articol nu exclude participarea voluntară la regimul de securitate socială al statului de reședința, în măsura în care ea este admis de acest stat.”

Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare – Ministerul Afacerilor Externe https://www.mae.ro/sites/default/files/file/acte_normative/2006.03.29_viena_1963.pdf

De asemenea potrivit HG 905/14.12.2007 articolul 2 punctul 4 oficiile consulare au obligația de a încheia Contracte Individuale de Muncă și de a înregistra aceste Contracte Individuale de Muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă în programele REVISAL și REGES pentru salariații proprii care sunt cetățeni români sau au permis de rezidentă permanentă în România.

(4) Au obligaţia de a înfiinţa registrul, completa şi transmite datele în

registru la inspectoratul teritorial de muncă şi misiunile diplomatice, oficiile consulare ale altor state în România, respectiv, după caz, reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România, institutele culturale şi reprezentanţele comerciale şi economice ale altor state în România, pentru personalul angajat local care are cetăţenia română sau reşedinţa permanentă în România.

 

Însă avem încă un semn de întrebare după ce analizăm Ghidul din 2021 emis de Ministerul Afacerilor Externe pe pagina sa de internet la sectiunea 6 care stipulează următoarele:

 

 „Misiunile diplomatice și posturile consulare au obligația de a prezenta inspectoratelor teritoriale de muncă dovezile din care să rezulte plata salariilor, însoţite de actele ce atestă plata lunară a impozitului aferent salariului şi a contribuţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale.”

Ghid de protocol – Ministerul Afacerilor Externe https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2021/2021_pdf/ghid_protocol_mae_22.02.2021.pdf

Luând în considerare faptul că personalul oficiilor consulare este scutit de impozitul pe venitul din salarii pentru activitatea diplomatică și de asemenea este scutit de contribuțiile la asigurările sociale raportate la aceste venituri din salarii conform Codului Fiscal si Convenției de la Viena din 1963, probabil ar fi indicat să se adreseze o scrisoare oficială Ministerului Afacerilor Externe pentru a avea o mai buna înțelegere a clauzelor din articolul 6, deasemenea în fiecare caz particular trebuie să fie analizate și convențiile dintre Romania și statele reprezentate,deoarece sunt particularități pentru fiecare stat care dorește să deschidă un oficiu consular în Romania.

 

 

Declinare a responsabilității (Legal Disclaimer)

Această pagină a fost întocmită cu foarte multă atenție, ea fiind permanent îmbunătățită și actualizată. Cu toate acestea, nu ne asumăm nicio responsabilitate pentru acuratețea sau caracterul complet al conținutului său. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru niciun fel de daune directe, indirecte, materiale sau imateriale care ar putea apărea prin utilizarea informațiilor oferite pe această pagină. Utilizarea acestei pagini se face pe riscul personal al utilizatorului.

Aceasta pagină nu este o consultanța juridică, nu are valoare de expertiză legală și este doar emisă cu titlu informativ.

Informațiile prezentate pe această pagină nu au caracter obligatoriu și sunt destinate numai informării generale. Acestea nu înlocuiesc recomandările profesioniștilor din domeniul financiar, juridic sau alte specialități. Utilizatorii nu trebuie să acționeze conform acestor informații fără a solicita consultanță adecvată de specialitate. Nu ne asumăm nicio responsabilitate pentru daune, prejudicii sau pierderi care derivă din utilizarea acestor informații.
Proprietarul paginii deține toate drepturile de proprietate asociate paginilor web întocmite. Toate textele și ilustrațiile sunt protejate de dreptul de autor, orice reproducere sau transmitere către terți este exclusă. Orice utilizare ulterioară, în special în scopuri comerciale, nu este permisă. Utilizatorului nu i se vor acorda nici un fel de drepturi de licență, în ceea ce privește mărcile comerciale, drepturile de autor, brevetele.

Link-uri

În scopul completării informațiilor prezentate pe această pagină web, oferim link-uri către pagini web ale instituțiilor abilitate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate cu privire la conținutul și design-ul paginilor web ale unor terțe părți, nu răspundem de legalitatea, corectitudinea și acuratețea informațiilor acestora. Autorii individuali ai paginilor de legătură sunt responsabili pentru informațiile, opiniile și faptele prezentate pe paginile lor web. Astfel, nu suntem răspunzători pentru nicio daună care rezultă fie din utilizarea informațiilor conținute de aceste link-uri, fie din însăși utilizarea acestor link-uri.