Centrul Diplomatic/Diplomatic Center

Centrul de Studii Politice si Diplomatie/ Center for Political Science and Diplomacy

ROMANIA POATE BENEFICIA DE AVANTUL ECONOMIEI JAPONEZE-DECLARA MIHAI PRUNDIANU-PRESEDINTELE CAMEREI DE COMERT ROMANIA-JAPONIA

1.Care este importanta Japoniei pentru Romania. Care sunt elementele care ne apropie si care sunt cele care ne despart ?

Mihai Prundianu-webs

Tara Soarelui Rasare ascunde nenumarate oportunitati pentru Romania, declara Mihai Prundianu-Presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-Japonia.

 

Între Japonia şi România există o relaţie de prietenie tradiţională. După Revoluţia din decembrie 1989, Japonia a sprijinit activ procesul de democratizare în România şi trecerea la o economie de piaţă, fiind foarte apreciată din acest motiv de către poporul român. După aderarea României la NATO şi UE, Japonia şi România au colaborat strâns în probleme regionale şi globale, ca parteneri importanţi care împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale, cum ar fi democraţia sau drepturile omului. În anul 2009, s-au împlinit 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România. Cu această ocazie, s-a stabilit de comun acord că relaţiile bilaterale de prietenie să se dezvolte pe mai departe.

De asemenea Japonia este unul dintre principalii parteneri economici asiatici ai României, sprijinind masiv, cu asistenţă financiară şi tehnică, procesul de reforme din România. Au fost acordate împrumuturi pe perioade de 30-40 de ani pentru:

  • ·realizarea liniei de metrou Piaţa Victoriei – Otopeni, cu un credit în yeni echivalent cu circa 320 milioane euro (în curs de operaţionalizare, după semnarea, la 10 martie 2010, a Acordului de împrumut, cu ocazia vizitei oficiale de lucru a Preşedintelui României);

  • ·reabilitarea porţiunii de sud-vest din drumul naţional 6, în valoare de 80 milioane dolari;

  • ·modernizarea căii ferate Feteşti-Constanţa, în valoare de circa 220 milioane dolari;

  • ·reabilitarea Centralei termoelectrice Turceni (Grupurile 3, 4, 5 şi 6), în valoare de 280 milioane dolari;

  • ·construirea terminalului de containere în portul Constanţa Sud, printr-un credit în valoare de 120 milioane dolari.

Trebuie să punctez necesitatea impulsionării parteneriatului economic, aflat, în prezent, la un nivel mult sub posibilităţile celor două ţări. O barieră în calea dezvoltării cooperării economice bilaterale sunt diferenţele între cele două state din punct de vedere cultural, funcţional, social, economic şi politic.

Pentru inlaturarea acestor bariere se fac eforturi de catre ambele guverne. Un pas important fiind semnarea Declaraţiei comune privind Parteneriatul Reînnoit dintre România şi Japonia. Declaraţia semnata de Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean si omologul sau nipon Fumio Kishida in februarie 2013 are în vedere adaptarea parteneriatului existent, semnat în 2002, la realităţile momentului, prin stabilirea unor noi teme şi proiecte de cooperare concretă în plan bilateral şi la nivel multilateral. Din perspectiva relaţiei bilaterale româno-nipone, cei doi demnitari au agreat dinamizarea dialogului politic, la nivel guvernamental şi parlamentar şi diversificarea componentei de cooperare în plan economic.

In aceeasi ordine de idei Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, intentioneaza sa infiinteze un Birou de Turism la Tokyo, care sa promoveze produsele turistice romanesti si sa atraga investitori in domeniu,avand in vedere interesul manifestat de turistii japonezi pentru Romania.

De asemenea CCIRJ saluta decizia adoptată de Guvernul nipon la sfârşitul anului 2012 de prelungire cu trei ani a programului Visa Waiver, prin care cetăţenii români pot călători în scop turistic în Japonia fără viză. 

 

 

2. Care sunt principalele reusite ale Camerei de Comert si Industrie Romania-Japonia ?

 

CCIRJ, prin strategia sa, şi-a propus să devină un liant în consolidarea şi promovarea activităţilor bilaterale. Astfel mentionam implicarea CCIRJ in realizarea liniei de metrou Piaţa Victoriei – Otopeni, in baza unui credit japonez echivalent a circa 320 milioane euro, prin intermedierea dialogului intre Consortiul japonez Padeco – Oriental Consultants responsabil cu realizarea, pregatirea, proiectarea si supervizarea lucrarilor aferente acestui proiect si autoritatiile romane.De asemenea CCIRJ a sprijinit consorţiul de firme japoneze MITSUI in realizarea unui studiu privind oportunităţile de investiţii ale autorităţilor japoneze în proiectele de infrastructură de cale ferată din România, implicit in promovarea / implementarea proiectului de mare viteză în România.

In calitatea sa de ONG de utilitate publica CCIRJ a dezvoltat proiecte europene menite sa reduca disparitatiile economice si sociale dintre cele doua state. Astfel mentionez participarea CCIRJ la Programul Generat de Ministerul Mediului pentru selectia administratorilor ariilor naturale protejate NATURA 2000, obtinand administrarea Ariei Nordul Gorjului de Vest.


Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in reteaua ecologica europeana Natura 2000 a numit in calitate de administrator a Nordului Gorjului de Vest  – “Camera de Comert si Industrie Romania-Japonia”.Situl Natura 2000 – Nordul Gorjului de Vest se intinde pe o suprafata de 87.321 de hectare iar bugetul proiectului se ridica la aprox. 10 mil. de euro.

 

In alta ordine de idei ne dorim să familiarizăm investitorul român cu mediul nipon, cu practicile sociale şi de afaceri japoneze, cu toate normele şi mecanismele “protective” impuse de piaţa niponă şi, în acelaşi timp, să promovăm valorile naţionale si produsele romanesti în Japonia prin initiative care vizeaza misiuni economice si facilitarea patrunderii pe piata nipona a companiilor de top romanesti.

Experienţa noastră în relaţiile cu Japonia ne-a făcut să înţelegem importanţa abordării culturale în dezvoltarea relaţiilor bilaterale. De aceea, în agenda CCIRJ s-au aflat si se afla pe lângă activităţi economice specifice, şi o serie de evenimente menite să aducă în prim plan cultura niponă şi română, şi, de ce nu, să le îmbinăm într-un mod cât mai plăcut şi atractiv.

3. Cum putem beneficia de noul avant al economiei japoneze, cum putem atrage noi investitori ?

 

Evenimentele tragice din 2011 au plasat Japonia în prim plan la nivel internaţional.

Abordarea internaţională a Japoniei a atins, astfel, şi dimenisunea umană şi socială, fapt ce a intensificat continuarea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale. CCIRJ a venit în sprijinul Japoniei printr-un concert umanitar de strângere de fonduri “Dăruieşte Speranţa”, pentru populaţia afectată de dezastru. Este uimitor cum au reuşit să se mobilizeze şi să depăşească efectele catastrofei, stabilizandu-si economia si devenind un exemplu pentru întregul mapamond, nu doar pentru noi.

Japonia şi-a făcut realmente simţită prezenţa în perimetrul României, valoarea capitalului nipon investit în România depăşind 350 milioane de dolari. În  2012, existau 19 companii japoneze (24 de fabrici în total) care au investit în România. Conform ultimelor statistici ale Ministerului Finanţelor din Japonia, principalele domenii de investiţii sunt industria auto (TAKATA-PETRI , “Yazaki” România, “Calsonic Kansei”, “Fujikura Automotive” România ), tutun (JTI), medicamente (“Terapia” – având baza de cercetare în România).In ceea ce priveste prezenta romaneasca in Japonia nivelul investiţiilor a crescut treptat, însă nu atinge cotele pe care ni le-am dori. Nivelul resurselor exportabile este unul foarte ridicat, însă strategia de a pătrunde pe piaţa niponă nu este una bine pusă la punct. Japonia are o economie ultrareglementată şi, cum am mai spus, normele şi mecanismele impuse de piaţa niponă trebuie sa le invatam. Cel care are resursele necesare de a dezvolta cooperari economice bilaterale trebuie să fie, în primul rând, receptiv la nevoile japonezilor.

Este un factor extrem de important pentru a reuşi. Vă dau un exemplu concret: nu poţi exporta palincă românească, fiind binecunoscut faptul că ei nu consumă băuturi alcoolice foarte tari sau nu ne putem duce cu mobilier de dimenisuni mari, cum suntem obişnuiţi, într-o ţară unde locuinţele sunt extrem de restrânse şi spaţiul este mai mult decât limitat şi foarte bine organizat.

Exportatorul român trebuie să prezinte imaginea unei companii sigure şi de bază, competitivă, decisă, capabilă de inovaţie şi de atingerea unei calităţi superioare, ireproşabilă, pentru a răspunde prompt şi cu profesionalism la toate solicitările mediului de afaceri japonez. Cu toate acestea, avem domenii care şi-au făcut simţită prezenţa pe piaţa niponă cu succes: îmbrăcăminte şi accesorii, materii prime, lemn, produse chimice, medicamente, produse cosmetice, vinuri, IT.

In primul rand consider ca pentru a atrage noi investitori japonezi si totodata pentru a creste prezenta romaneasca pe piata nipona este absolut nevoie de construirea unui brand de tara atractiv, de promovarea intensa a valorilor  romanesti in Tara Soarelui Rasare, astfel familiarizand poporul nipon cu Romania si crescand increderea in tara.

 M.Prundianu-webs

Mihai Prundianu-Presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-Japonia: un entuziast partizan al cooperarii bilaterale.

 

4. Care este mesajul dvs. pentru guvernantii romani si pentru partenerii japonezi ? Ce trebuie sa faca cele doua parti pentru a impulsiona cooperarea bilaterala?

 

In primul rand doresc sa imi exprim aprecierea pentru toate demersurile facute pana in prezent atat de autoritatiile romane cat si de cele nipone pentru impulsionarea si dezvoltarea relatiilor bilaterale. Cred cu tarie ca ne aflam pe un drum benefic si ascendend care va conduce la intensificarea continua a cooperari economice si culturale intre cele doua state.

 

O importanta majora pentru cooperarea bilaterala o are impulsionarea negocierilor privind Acordul Cadru de Cooperare şi Acordul de Liber Schimb intre UE si Japonia care va contribui substantial la inlaturarea  barierele vamale si non-tarifare asupra bunurilor si serviciilor, si la intensificarea investitiilor bilaterale in toate sectoarele de activitate.

De asemenea doresc sa subliniez importanta cunoasterii si intelegerii reciproce intre natiuni ca baza a dezvoltarii schimburilor intre cele doua state. Consider cultura un liant care uneste oameni, popoare, natiuni iar Romania se poate apropia si castiga increderea Japoniei prin promovarea intensa a valorilor autentice, prin diseminarea reperelor culturale proprii, care au consistenta si care se bucura de o larga recunoastere, astfel sustin utilizarea culturii ca instrument de dezvoltare a dialogului si relatiilor bilaterale.

August 26, 2013 - Posted by | Blackseanews Agency, Diplomatie, Eastern Europe, Economia Romaniei, Economy, Educatie, Institute of International Relations and Economic Cooperation, Institutul de Relatii Internationale si Cooperare Economica, International Relation, Mass media, News, Politica externa a Romaniei, Relatii Internationale, Romanian economy, Romanian Foreign Policy, Tourism, Turism, Universitati | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Sorry, the comment form is closed at this time.

%d bloggers like this: