Centrul Diplomatic/Diplomatic Center

Centrul de Studii Politice si Diplomatie/ Center for Political Science and Diplomacy

ROMANIA POATE BENEFICIA DE AVANTUL ECONOMIEI JAPONEZE-DECLARA MIHAI PRUNDIANU-PRESEDINTELE CAMEREI DE COMERT ROMANIA-JAPONIA

1.Care este importanta Japoniei pentru Romania. Care sunt elementele care ne apropie si care sunt cele care ne despart ?

Mihai Prundianu-webs

Tara Soarelui Rasare ascunde nenumarate oportunitati pentru Romania, declara Mihai Prundianu-Presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-Japonia.

 

Între Japonia şi România există o relaţie de prietenie tradiţională. După Revoluţia din decembrie 1989, Japonia a sprijinit activ procesul de democratizare în România şi trecerea la o economie de piaţă, fiind foarte apreciată din acest motiv de către poporul român. După aderarea României la NATO şi UE, Japonia şi România au colaborat strâns în probleme regionale şi globale, ca parteneri importanţi care împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale, cum ar fi democraţia sau drepturile omului. În anul 2009, s-au împlinit 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România. Cu această ocazie, s-a stabilit de comun acord că relaţiile bilaterale de prietenie să se dezvolte pe mai departe.

De asemenea Japonia este unul dintre principalii parteneri economici asiatici ai României, sprijinind masiv, cu asistenţă financiară şi tehnică, procesul de reforme din România. Au fost acordate împrumuturi pe perioade de 30-40 de ani pentru:

  • ·realizarea liniei de metrou Piaţa Victoriei – Otopeni, cu un credit în yeni echivalent cu circa 320 milioane euro (în curs de operaţionalizare, după semnarea, la 10 martie 2010, a Acordului de împrumut, cu ocazia vizitei oficiale de lucru a Preşedintelui României);

  • ·reabilitarea porţiunii de sud-vest din drumul naţional 6, în valoare de 80 milioane dolari;

  • ·modernizarea căii ferate Feteşti-Constanţa, în valoare de circa 220 milioane dolari;

  • ·reabilitarea Centralei termoelectrice Turceni (Grupurile 3, 4, 5 şi 6), în valoare de 280 milioane dolari;

  • ·construirea terminalului de containere în portul Constanţa Sud, printr-un credit în valoare de 120 milioane dolari.

Trebuie să punctez necesitatea impulsionării parteneriatului economic, aflat, în prezent, la un nivel mult sub posibilităţile celor două ţări. O barieră în calea dezvoltării cooperării economice bilaterale sunt diferenţele între cele două state din punct de vedere cultural, funcţional, social, economic şi politic.

Pentru inlaturarea acestor bariere se fac eforturi de catre ambele guverne. Un pas important fiind semnarea Declaraţiei comune privind Parteneriatul Reînnoit dintre România şi Japonia. Declaraţia semnata de Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean si omologul sau nipon Fumio Kishida in februarie 2013 are în vedere adaptarea parteneriatului existent, semnat în 2002, la realităţile momentului, prin stabilirea unor noi teme şi proiecte de cooperare concretă în plan bilateral şi la nivel multilateral. Din perspectiva relaţiei bilaterale româno-nipone, cei doi demnitari au agreat dinamizarea dialogului politic, la nivel guvernamental şi parlamentar şi diversificarea componentei de cooperare în plan economic.

In aceeasi ordine de idei Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, intentioneaza sa infiinteze un Birou de Turism la Tokyo, care sa promoveze produsele turistice romanesti si sa atraga investitori in domeniu,avand in vedere interesul manifestat de turistii japonezi pentru Romania.

De asemenea CCIRJ saluta decizia adoptată de Guvernul nipon la sfârşitul anului 2012 de prelungire cu trei ani a programului Visa Waiver, prin care cetăţenii români pot călători în scop turistic în Japonia fără viză. 

 

 

2. Care sunt principalele reusite ale Camerei de Comert si Industrie Romania-Japonia ?

 

CCIRJ, prin strategia sa, şi-a propus să devină un liant în consolidarea şi promovarea activităţilor bilaterale. Astfel mentionam implicarea CCIRJ in realizarea liniei de metrou Piaţa Victoriei – Otopeni, in baza unui credit japonez echivalent a circa 320 milioane euro, prin intermedierea dialogului intre Consortiul japonez Padeco – Oriental Consultants responsabil cu realizarea, pregatirea, proiectarea si supervizarea lucrarilor aferente acestui proiect si autoritatiile romane.De asemenea CCIRJ a sprijinit consorţiul de firme japoneze MITSUI in realizarea unui studiu privind oportunităţile de investiţii ale autorităţilor japoneze în proiectele de infrastructură de cale ferată din România, implicit in promovarea / implementarea proiectului de mare viteză în România.

In calitatea sa de ONG de utilitate publica CCIRJ a dezvoltat proiecte europene menite sa reduca disparitatiile economice si sociale dintre cele doua state. Astfel mentionez participarea CCIRJ la Programul Generat de Ministerul Mediului pentru selectia administratorilor ariilor naturale protejate NATURA 2000, obtinand administrarea Ariei Nordul Gorjului de Vest.


Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in reteaua ecologica europeana Natura 2000 a numit in calitate de administrator a Nordului Gorjului de Vest  – “Camera de Comert si Industrie Romania-Japonia”.Situl Natura 2000 – Nordul Gorjului de Vest se intinde pe o suprafata de 87.321 de hectare iar bugetul proiectului se ridica la aprox. 10 mil. de euro.

 

In alta ordine de idei ne dorim să familiarizăm investitorul român cu mediul nipon, cu practicile sociale şi de afaceri japoneze, cu toate normele şi mecanismele “protective” impuse de piaţa niponă şi, în acelaşi timp, să promovăm valorile naţionale si produsele romanesti în Japonia prin initiative care vizeaza misiuni economice si facilitarea patrunderii pe piata nipona a companiilor de top romanesti.

Experienţa noastră în relaţiile cu Japonia ne-a făcut să înţelegem importanţa abordării culturale în dezvoltarea relaţiilor bilaterale. De aceea, în agenda CCIRJ s-au aflat si se afla pe lângă activităţi economice specifice, şi o serie de evenimente menite să aducă în prim plan cultura niponă şi română, şi, de ce nu, să le îmbinăm într-un mod cât mai plăcut şi atractiv.

3. Cum putem beneficia de noul avant al economiei japoneze, cum putem atrage noi investitori ?

 

Evenimentele tragice din 2011 au plasat Japonia în prim plan la nivel internaţional.

Abordarea internaţională a Japoniei a atins, astfel, şi dimenisunea umană şi socială, fapt ce a intensificat continuarea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale. CCIRJ a venit în sprijinul Japoniei printr-un concert umanitar de strângere de fonduri “Dăruieşte Speranţa”, pentru populaţia afectată de dezastru. Este uimitor cum au reuşit să se mobilizeze şi să depăşească efectele catastrofei, stabilizandu-si economia si devenind un exemplu pentru întregul mapamond, nu doar pentru noi.

Japonia şi-a făcut realmente simţită prezenţa în perimetrul României, valoarea capitalului nipon investit în România depăşind 350 milioane de dolari. În  2012, existau 19 companii japoneze (24 de fabrici în total) care au investit în România. Conform ultimelor statistici ale Ministerului Finanţelor din Japonia, principalele domenii de investiţii sunt industria auto (TAKATA-PETRI , “Yazaki” România, “Calsonic Kansei”, “Fujikura Automotive” România ), tutun (JTI), medicamente (“Terapia” – având baza de cercetare în România).In ceea ce priveste prezenta romaneasca in Japonia nivelul investiţiilor a crescut treptat, însă nu atinge cotele pe care ni le-am dori. Nivelul resurselor exportabile este unul foarte ridicat, însă strategia de a pătrunde pe piaţa niponă nu este una bine pusă la punct. Japonia are o economie ultrareglementată şi, cum am mai spus, normele şi mecanismele impuse de piaţa niponă trebuie sa le invatam. Cel care are resursele necesare de a dezvolta cooperari economice bilaterale trebuie să fie, în primul rând, receptiv la nevoile japonezilor.

Este un factor extrem de important pentru a reuşi. Vă dau un exemplu concret: nu poţi exporta palincă românească, fiind binecunoscut faptul că ei nu consumă băuturi alcoolice foarte tari sau nu ne putem duce cu mobilier de dimenisuni mari, cum suntem obişnuiţi, într-o ţară unde locuinţele sunt extrem de restrânse şi spaţiul este mai mult decât limitat şi foarte bine organizat.

Exportatorul român trebuie să prezinte imaginea unei companii sigure şi de bază, competitivă, decisă, capabilă de inovaţie şi de atingerea unei calităţi superioare, ireproşabilă, pentru a răspunde prompt şi cu profesionalism la toate solicitările mediului de afaceri japonez. Cu toate acestea, avem domenii care şi-au făcut simţită prezenţa pe piaţa niponă cu succes: îmbrăcăminte şi accesorii, materii prime, lemn, produse chimice, medicamente, produse cosmetice, vinuri, IT.

In primul rand consider ca pentru a atrage noi investitori japonezi si totodata pentru a creste prezenta romaneasca pe piata nipona este absolut nevoie de construirea unui brand de tara atractiv, de promovarea intensa a valorilor  romanesti in Tara Soarelui Rasare, astfel familiarizand poporul nipon cu Romania si crescand increderea in tara.

 M.Prundianu-webs

Mihai Prundianu-Presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-Japonia: un entuziast partizan al cooperarii bilaterale.

 

4. Care este mesajul dvs. pentru guvernantii romani si pentru partenerii japonezi ? Ce trebuie sa faca cele doua parti pentru a impulsiona cooperarea bilaterala?

 

In primul rand doresc sa imi exprim aprecierea pentru toate demersurile facute pana in prezent atat de autoritatiile romane cat si de cele nipone pentru impulsionarea si dezvoltarea relatiilor bilaterale. Cred cu tarie ca ne aflam pe un drum benefic si ascendend care va conduce la intensificarea continua a cooperari economice si culturale intre cele doua state.

 

O importanta majora pentru cooperarea bilaterala o are impulsionarea negocierilor privind Acordul Cadru de Cooperare şi Acordul de Liber Schimb intre UE si Japonia care va contribui substantial la inlaturarea  barierele vamale si non-tarifare asupra bunurilor si serviciilor, si la intensificarea investitiilor bilaterale in toate sectoarele de activitate.

De asemenea doresc sa subliniez importanta cunoasterii si intelegerii reciproce intre natiuni ca baza a dezvoltarii schimburilor intre cele doua state. Consider cultura un liant care uneste oameni, popoare, natiuni iar Romania se poate apropia si castiga increderea Japoniei prin promovarea intensa a valorilor autentice, prin diseminarea reperelor culturale proprii, care au consistenta si care se bucura de o larga recunoastere, astfel sustin utilizarea culturii ca instrument de dezvoltare a dialogului si relatiilor bilaterale.

August 26, 2013 Posted by | Blackseanews Agency, Diplomatie, Eastern Europe, Economia Romaniei, Economy, Educatie, Institute of International Relations and Economic Cooperation, Institutul de Relatii Internationale si Cooperare Economica, International Relation, Mass media, News, Politica externa a Romaniei, Relatii Internationale, Romanian economy, Romanian Foreign Policy, Tourism, Turism, Universitati | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

FIDEL CASTRO: TRIMITEM MEDICI SI NU SOLDATI

REFLECŢIILE COMANDANTULUI FIDEL:

TRIMITEM MEDICI ŞI NU SOLDAŢI

În Reflecţia din 14 ianuarie, la două zile după catastrofa din Haiti care a distrus această ţară soră şi vecină am scris: „Cuba în pofida faptului că este o ţară săracă şi blocată, de mulţi ani cooperează cu poporul haitian. Circa 400 de medici şi specialişti din domeniul sănătăţii prestează cooperare gratuită poporului haitian. În 127 din cele 137 de comune ale ţării lucrează zi de zi medicii noştri. Pe de altă parte, nu mai puţin de 400 de tineri haitieni s-au format ca medici în Patria noastră. Vor lucra acum cu întăririle medicale ale noastre care au plecat ieri în Haiti ca să salveze vieţi în situaţia critică.

Se pot mobiliza, deci, fără un efort special, până la 1 000 de medici şi specialişti în domeniul sănătăţii care deja sunt aproape toţi acolo şi dispuşi să coopereze cu orice alt stat care vrea să salveze vieţi haitiene şi să-i trateze pe răniţi.” „Situaţia este dificilă – ne-a comunciat şefa Brigăzii Medicale Cubaneze – dar am început deja să-i salvăm pe oameni.” Oră de oră, zi şi noapte, în puţinele spitale care au rămas în picioare, în corturi sau în parcuri şi locuri deschise, din teama populaţiei faţă de noi cutremure, profesioniştii cubanezi din sănătate au început să lucreze fără odihnă. Situaţia era mai gravă decât ne imaginam la început. Zeci de mii de răniţi stigau după ajutor pe străzile din Port-au-Prince, şi un număr incalculabil de persoane zăceau, vii sau moarte, sub ruinele de pământ sau tencuială cu care-şi îşi construiesc locuinţele i8mensa majoritate a populaţiei. Edificii, chiar mai solide, s-au prăbuşit. A fost nevoie şi să-i găsim, în mijlocul cartierelor distruse pe medicii haitieni absolvenţi ai ELAM, dintre care mulţi au fost afectaţi direct sau indirect de tragedie. Funţionari ai Naţiunilor Unite au rămas prinşi în câteva din hotelurile lor şi s-au pierdut zeci de vieţi, inclusiv a câtrorva şefi ai MINUSTAH, o forţă a Naţiunilor Unite, şi nu se ştia nimic de soarta a sute de alţi membrii ai personalului. Palatul Prezidenţial din Haiti s-a prăbuşit. Multe instalaţii publice, chiar câteva spitale, au devenit nişte ruine. Catastrofa a cutremurat lumea, care a pputut vedea ce se întâmplase prin imaginile redate de principalele canale itnernaţionale de televiziune. Din toate părţile, guvernele au anunţat trimiterea de experţi în salvare, alimente, medicamente, echipamente şi alte resurse. În conformitate cu poziţia publică formulată de Cuba, personal medical de alte naţionalităţi, ca spanioli, mexicani, columbieni şi din alte ţări, au lucrat fără preget împreună cu medicii noştri în isntalaţiile pe care le-am improvizat. Organizaţii ca OPS şi ţări prietene ca Venezuela şi din alte ţări au furnizat medicamente şi resurse variate. Absenţa totală a discriminării şi şovinismului a caracterizat conduita impecabilă a profesioniştilor cubanezi şi a conducătorilor lor.

Cuba, la fel ca tot ce a făcut în situaţii similare, ca atunci când uraganul Katrina a făcut ravagii în oraşul New Orleans şi a pus în pericol viaţa a mii de americani, s-a oferit să trimită o brigadă medicală completă pentru a coopera cu poporul Statelor Unite, o ţară care, aşa cum se ştie, are resurse imense, dar ceea ce era nevoie erau medici pregătiţi şi echipaţi pentru a salva vieţi. Prin situarea geografică, peste o mie de medici din Brigada „Henry Reeve” erau organizaţi şi pregătiţi cu medicamente şi materialele necesare pentru a pleca la orice oră din zi sau din noapte spre acel oraş american. Prin mintea noastră nici măcar n-a trecut ideea că Preşedintele acestei ţări va respinge oferta şi va permite ca un număr de americani care puteau fi salvaţi să-şi piardă viaţa. Eroarea acestui guvern poate a fost incapacitatea de a înţelege că poporul Cubei nu vede în poporul american un inamic, şi nici nu-l consideră vinovat de agresiunile pe care le-a suferit Patria noastră. Acel guvern n-a fost nici capabil să înţeleagă că ţara noastră nu are nevoie să cerşească favoruri sau iertare de la cei care timp de jumătate de secol au încercaat în zadar să ne îngenunchieze. Ţara noastră, la fel ca în cazul Haiti, a acceptat imediat cererile de survol în regiunea orientală a Cubei şi alte facilităţi de care aveau nevoie autorităţile din Statele Unite pentru a presta asistenţă cât mai rapid posibil cetăţenilor americani şi haitieni afectaţi de cutremur. Aceste norme au caracterizat conduita etică a poporului nostru care, cu mărinimia şi fermitatea lui, au constituit trăsăturile permanente ale politicii noastre externe. Acest lucru îl ştiu bine cei care au fost adversarii noştri pe arena internaţională. Cuba va apăra ferm opinia că tragedia care a avut loc în Haiti, ţara cea mai săracă din emisfera occidetnală, constituie o provocare a ţărilor bogate şi puternice din comunitatea internaţională. Haiti este produsul net al sistemului colonial, capitalist impersialist impus lumii. Atât sclavia din Haiti cât şi ulterioara lui sărăcie au fost impuse din exterior. Teribilul seism s-a produs după Conferinţa de la Copenhaga, unde au fost călcate în picioare drepturile cele mai elementare a 192 de state care fac parte din Organizaţia Naţiunilor Unite.

După tragedie s-a dezlănţuit în Haiti o competiţie pentru adoptarea precipitată şi ilegală de copii, care a obligat ca UNICEF să ia măsuri preventive contra dezrădăcineării multor copii, lucru care ar lipsi familiile de asemenea drepturi. Numărul de victime mortale depăşeşte deja o sută de mii. Un număr ridicat de cetăţeni şi-au pierdut braţele sau picioarele, sau au suferit fracturi care necesită reabilitare pentru a putea munci sau pentru a-şi duce viaţa. 80% din ţară trebuie reconstruită şi creată o economie suficient de dezvoltată pentru a satisface nevoile pe măsura capacităţilor productive. Reconstrucţia Europei sau Japoniei, plecând de la capacitatea productivă şi nivelul tehnic al populaţiei, era o sarcină relativ simplă în comparaţie cu efortul ce trebuie făcut în Haiti. Acolo, ca în mare parte din Africa şi alte zone din Lumea a Treia, este indispensabil să creezi condiţiile petnru o dezvoltare sustenabilă. În numai 40 de ani omenirea va avea peste 9 miliarde de locuitori, şi se confruntă cu provocarea unei schimbări climatice pe care oamenii de ştiinţă o acceptă ca pe o realitate inevitabilă. În toiul tragediei haitiene, fără ca nimeni să ştie cum şi de ce, mii de soldaţi din unităţile de infanterie marină a Statelor Unite, trupe aero-purtate din Divizia 82 şi alte forţe militare au ocupat teritoriul Haiti. Şi mai rău, nici Organizaţia Naţiunilor Unite, nici Guvernul Statelor Unite n-au oferit o explicaţie opiniei publice mondiale a acestor mişcări de forţe. Câteva guverne se plâng că mijloacele lor aeriene nu au putut ateriza şi transporta resursele umane şi tehnice trimise în Haiti. La rândul lor, diverse ţări anunţă trimiterea suplimentară de soldaţi şi echipamente militare. Asemenea fapte, din punctul meu de vedere, vor contribui la haotizarea şi complicarea ajutorului internaţional, şi aşa complicat.

Este necesar să se discute serios tema şi să fie atribuit Organizaţiei Naţiunilor Unite rolul de coordonator care-i revine în această chestiune delicată. Ţara noastră îndeplineşte o sarcină strict umanitară. În măsura posibilităţilor sale va contribui cu resursele umane şi materiale care-i stau la îndemână. Voinţa poporului nostru, mândru de medicii săi şi cooperanţi în chestiunile vitale, este mare şi va fi la înălţimea împrejurărilor. Orice cooeprare importantă care este oferită ţării noastre nu va fi respinsă, dar acceptarea va fi subordonată în întregime importanţei şi stringenţei ajutorului de care este nevoie de resurse umane ale ţării noastre. Este just să consemnăm că, până în acest moment, modestele nostre mijloace aeriene şi importantele resurse umane pe care Cuba le-a pus la dispoziţia poporului haitian nu au întâmpinat nici o dificultate să ajungă la destinaţie.

 Noi trimitem medici, nu soldaţi!

FIDEL CASTRO RUZ

23 ianuarie 2010

January 25, 2010 Posted by | Diplomacy, Ecology, Economy, Environment, Fidel Castro, Foreign policy, History, Informations, International Relation, Latin America, Leaders, Mass media, News, Open Letter, Politics, Religion, United States | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment