Vasile Vlasin – fascinat de realitatile spectaculoase din Turkmenistan

Modelul Turkmen- o lectie pe care Romania ar trebui sa o cunosca

Vasile Vlasin descoperind comorile Ashgabatului.

 

Dupa vizita oficiala pe care a efectuat-o in Turkmenistan (in perioada 21-26 februarie, cand a rostit si un discurs-cheie la o importanta Conferinta Internationala, reunind aproximativ 1.000 de participanti din 37 de tari), Vasile Vlasin s-a intors de-a dreptul fascinat de realitatile de la Asgabat. Capitala turkmena este, de departe, pe primul loc in lume in ceea ce priveste facerea si refacerea din temelii, in termen record, a infrastructurii urbane (in special cladirile – atat cele publice, cat si cele private). Noi, romanii, ne laudam cu Casa Poporului si bulevardul (numit, in alte vremuri, ”Victoria Socialismului” – care tine de la edificiul amintit pana la Piata Muncii). In schimb, turkmenii au ridicat, in ultimele doua decenii, sute de cladiri grandioase, din marmura, in care functioneaza Administratia Prezidentiala, Guvernul (si Ministerele din componenta acestuia), Parlamentul, alte autoritati centrale si locale, teatrele, opera, universitatile si alte institutii de invatamant superior, mediu si primar, unitati sanitare, muzee etc. De asemenea, multe din acestea sunt private (locuinte, societati comerciale s.a.).

Consilierul municipal a fost placut surprins sa constate ca intre stat si cetateni exista, in Turkmenistan, un contract social bine pus la punct, care functioneaza in parametri optimi. De altfel, si in discursul rostit la Conferinta Internationala ”Origin of Turkmen People and Development of World Culture” (aplaudat la scena deschisa), Vlasin a subliniat rolul crucial pe care il are caracterul independent si neutru al Turkmenistanului in geopolitica Marii Caspice si a lumii.

Vasile Vlasin a ramas impresionat si de atentia acordata de turkmeni trecutului istoric, o seama de vestigii ramanand conservate in conditii excelente fie acolo unde au fost descoperite de arheologi (de exemplu: Nisa, capitala imperiului partilor), fie in muzee ultramoderne (cum este, de pilda, Muzeul National din Asgabat, unde consilierul baimarean a fost invitatul de onoare al directorului Owezmuhammet Mammetnurow, care i-a prezentat o serie de documente si artefacte unice in lume, multe dintre ele intrate de curand in custodia muzeului si fiind in masura sa revolutioneze cercetarea de specialitate).

Vlasin a lansat invitatii de colaborare pe multiple planuri factorilor de decizie cu care a discutat in Turkmenistan, pentru ca interesele romanesti sa fie cat mai bine promovate si aparate, in urmatorii ani, inclusiv prin demersuri de politica externa si diplomatie economica si culturala.

Vlasin a avut mai multe runde de intalniri si discutii cu o serie de inalti demnitari si oficiali ai statului turkmen, din diferite domenii: politic, economic, social, educational, cultural etc. Dintre acestea, ii amintim aici: rectorul Universitatii de Stat din Turkmenistan, Redjepmurad Kalayev, presedintele Institutului National de Manuscrise din Turkmenistan, Annakurban Ashirov, directorul Muzeului National din Asgabat, Owezmuhammet Mammetnurow, reputatul profesor universitar Kakajan Janbekov (coordonatorul Comitetului de Organizare al Conferintei Internationale), precum si pe vicepresedintele Academiei de Stiinte din Turkmenistan, reprezentanti de seama ai Executivului si Legislativului turkmen, ai Administratiei Prezidentiale etc.

Vasile Vlasin a purtat lungi si fructuoase dialoguri cu ambasadorul Romaniei in Turkmenistan, Radu Liviu Horumba (fostul ambasador al tarii noastre in Italia), pe teme de geopolitica si economie globala si regionala. La acestea se adauga discutiile pe care le-a purtat consilierul municipal cu savanti de prestigiu din toate colturile lumii, precum: Azim Malikov (Azerbaidjan), Andrzej Wawrzyniak (Polonia), Muhammad Anwar Hassan (Pakistan), Iuri Peleshenko (Ucraina), Hani Al-Mahdi (Egipt), Azmat Hayah Khan (Pakistan), Leonardo Gregoratti (Italia), Miklos Sarkozi (Ungaria), Matteo Comparetti (Italia), Michael Gregg (Canada), Dietrich Huff (Germania) si multi altii.

In toate demersurile de diplomatie economica si culturala pe care le-a intreprins, Vlasin a promovat produsele si serviciile romanesti (si cele maramuresene in special), dar si potentialul turistic al Romaniei, partenerii de dialog fiind extrem de receptivi. S-au creat punti de legatura care vor putea, in viitorul apropiat, duce la intensificarea relatiilor romano-turkmene (in primul rand pe plan economic, intrucat, in recesiune, este esential pentru economia nationala sa gaseasca piete de desfacere si modalitati de colaborare atat pe pietele existente, cat si pe altele noi.