AMBASADORUL KAZAHSTANULUI-OASPETE DE MARCA LA INDAGRA 2014

In data de 1 noiembrie 2014, Profesor. Dr. Anton Caragea, Presedintele Director General al Institutului de Relatii Internationale si Cooperare Economica a efectuat o vizita de informare la Expozitia de produse agricole: INDAGRA 2014.

 

Profesor Dr. Anton Caragea si Ambasadorul Kazahstanului-Daulet Batrashev inspecteaza masinile agricole de la INDAGRA

Anul acesta a insemnat un plus de prestigiu si reprezentativitate pentru expozitia INDAGRA, a declarat Prof. Dr. Anton Caragea, vizibil incantat de prezenta la aceasta editie a peste 22 de tari printre care: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Coreea (Sud), Danemarca, Franta, Germania, Grecia, India, Italia, Lituania, Luxembourg, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, Romania, Serbia, Spania, Turcia, Ungaria etc.

 

In plus pentru a putea admira realizarile sectorului agricol romanesc, in cadrul vizitei Prof. Dr. Anton Caragea l-a invitat si pe Ambasadorul Kazahstanului-Daulet Batrashev.

Kazahstanul are cel mai mare potential agricol dintre tarile Asiei Centrale si poate beneficia de experienta romaneasca in domeniu, de produsele din Romania, de tehnologia agricola de varf din tara noastra si niciun alt loc nu ilustreaza mai clar enormul potential al Romaniei in acest domeniu decat INDAGRA, a declarat Prof. Dr. Anton Caragea.

 

Degustarea Vinului Diplomatilor-foto ( de la dreapta la stanga): Ambasadorul Kazahstanului-Daulet Batrashev, Prof.Dr. Anton Caragea PDG-IRICE,D-na Ileana Tudor-director CASA PANCIU, degustator CASA PANCIU si Marian Nistor-devoltator HORECA.

Vizita a inceput cu deplasarea la standul Casei Panciu- partenerul diplomatic oficial si creatoarea Vinului Diplomatilor pentru 2014-cel mai bun vin al Romaniei.

La standul Casa Panciu, Prof. Dr. Anton Caragea si delegatia sa au putut gusta noutatile de marca ale productiei de vinuri a anului 2014 precum: sortimentele Chardonnay ( sec), Cabernet Sauvignon vinificat în alb (sec) – vedeta gamei, Aligote ( demisec), Şarba (demisec), Rose din Cabernet Sauvignon) – sec, Cabernet Sauvignon & Feteasca Neagra 2012 (sec), precum si Feteasca Neagra 2013.

Ambasadorul Kazahstanului a degustat creatiile de marca ale Casei Panciu, fiind extrem de incantat de savoarea, gustul persistent si aroma vinului din Vrancea, ce depaseste vinuri renumite din Italia si din Franta si trebuie prezentate pe piata din Kazahstan, unde vor cuceri cunoscatorii si iubitorii de bauturi fine si de calitate.

Vizita a continuat apoi la standurile micilor producatori din zona Ardealului si la crescatorii de cai de rasa din zona Sibiului, unde Prof. Dr. Anton Caragea a admirat exemplarele cabaline deosebite si unde Ambasadorul Kazahstanului a regasit valori traditionale legate de cultura cailor si apoi o vizita la stana de oi din Marginimea Sibiului, care a uimit pe toti cei prezenti prin frumusetea exemplarelor si tehnologia traditionala de fabricatie a branzeturilor specifice.

 

Prof.Dr. Anton Caragea PDG-IRICE admira caii prezentati la expozitie.

 

INDAGRA 2014 a reprezentat o perfecta ocazie pentru diplomatia romanesca de a prezenta, pentru intreaga lume, inalta calitate a produselor agricole din tara noastra. In special retetele traditionale, ce fac din produsele romanesti adevarate etaloane de gust si perfecta calitate, relevante pentru export.

 

Exceptionalul vin romanesc de la Casa Panciu, a cucerit deja intreaga lume, iar acum este timpul si pentru alte produse agricole sa fie cunoscute si sa reprezinte tara noastra in intreaga lume, a concluzionat Presedintele Director-General al Institutului de Relatii Internationale si Cooperare Economica.

KAZAHSTAN : 20 DE ANI DE MIRACOL ECONOMIC SI PROSPERITATE

KAZAHSTAN : 20 DE ANI DE MIRACOL ECONOMIC SI PROSPERITATE de prof.dr.Anton Caragea

Astăzi, într-o lume bântuită de spectrul crizei economice, obişnuită cu eufemismul creşterii negative, cu spectrul reducerii investiţiilor şi al şomajului, modelul economic kazah pare impresionant.

În anii cei mai grei ai crizei, economia kazahă a continuat să crească cu un ritm mediu de 3% anual, a continuat să producă locuri de muncă şi prosperitate, ajungând la un vârf de competitivitate în regiunea Asiei Centrale.

Care este secretul acestei dezvoltări? Un răspuns simplist ar fi bogăţia în rezerve naturale de gaz şi petrol a Kazahstanului, dar acest răspuns este incomplet şi ne duce pe o pantă greşită.

Zeci de alte ţări se bucură de aşa zisa mană petrolieră şi gaziferă fără ca aceste atuuri să modifice tabloul unor economii slabe, sărace şi bântuite de corupţie. Modelul kazah se bazează în mod clar pe alte elemente suplimentare.

Kazahstan: o economie bazată pe export

În 1991, când Kazahstanul pornea pe drumul independenţei, rezervele sale de petrol şi gaze erau incomplet exploatate, liniile de export petrolier şi de gaze erau îndreptate doar spre economia rusă, care nu mai putea plăti aceste influxuri energetice, iar ţara era chiar in incapacitate de a-şi asigura necesarul energetic propriu, cu atât mai puţin să devină un jucător pe piaţa mondială a petrolului şi a gazelor.

Anumiţi experţi credeau că marile rezerve energetice ale Kazahstanului vor rămâne neexploatate, din lipsă de capital, tehnologie şi expertiză.

În doar 20 de ani, Kazahstanul a ştiut să îşi diversifice reţeaua de parteneri şi să devină un jucător energetic complex, care asigură dezvoltarea puterii economice chineze, plus necesarul de energie al Uniunii Europene şi al economiei ruseşti, având în acelaşi timp deschise coridoare energetice spre Golful Persic şi spre Marea Mediterană.

Investiţiile în economia kazahă au depăşit 120 de miliarde de dolari în ultimii 20 de ani, iar rezervele valutare ale ţării au trecut de 60 de miliarde de dolari.

Explicaţiile acestui miracol economic sunt nenumărate:    un climat investiţional deschis, sprijin acordat investitorilor strategici, sprijin acordat investitorilor kazahi, diversificarea partenerilor externi pentru a obţine un preţ cât mai bun pentru materiile prime exportate de Kazahastan.

Dezvoltare bazată pe investiţiile de stat

Kazahstanul a înţeles rapid un adevăr al economiilor dezvoltate: nu se poate fără un sprijin al statului faţă de activitatea economică și fără preluarea de către stat a unor cheltuieli de dezvoltare şi cercetare ce nu pot fi suportate de către agenţii privaţi.

Aceeaşi necesitate sprijinului statului apare şi în cadrul investiţiilor în infrastructură, fără de care economia nu va fi nici dezvoltată, nici competitivă.

Ca atare, în aceşti 20 de ani investiţiile economice ale statului au ajuns la 30% din PIB, asigurând o rată de creştere economică de 8% înainte de criză şi de 3% în timpul crizei.

Astfel, economia kazahă oferă acum un portret complet diferit de a cel de acum 20 de ani: o economie modernă, competitivă, bazată pe export şi în continuă creştere şi care de acum se poate baza şi pe o piaţă internă de peste 16 milioane de locuitori şi cu un produs per capita de peste 9.000 de dolari.

Economia kazahă creşte în timp de criză

În timp ce economia mondială se restrânge şi cererea de materii prime stagnează sau scade, totuşi economia kazahă cunoaşte o creştere sănătoasă în ultimii ani. Misterul se explică simplu, un plan ambiţios de dezvoltare pe perioada 2010-2014 şi intitulat simplu şi clar Programul pentru dezvoltare industrială accelerată şi inovaţie.

Planul va creea, doar în 2011, peste 24.000 de noi locuri de muncă în 152 de noi întreprinderi ce vor fi înfiinţate şi va fi realizată o investiţie în economia productivă de peste 14% din PIB.

În total, pe parcursul programului vor fi finalizate 294 de proiecte industriale şi peste 207.000 de noi locuri de muncă vor fi create spre a moderniza economia kazahă, astfel încât somajul să nu depăşească 5%, asta în condiţiile în care populaţia va creşte cu încă 2 milioane de locuitori, de la 16 la 18 milioane, până în 2020.

Profesor dr. Anton Caragea vorbind la Universitatea Euro-Asiatica din Astana : Kazahstan si Uniunea Europeana

Totodată, planul nu se concentrează doar pe investiţiile în industrie. Agricultura este şi ea vizată, Kazahstanul, care a trecut deja de la stadiul de importator de alimente la cel de exportator, va trece acum la un export susţinut de produse animaliere pentru pieţele din Orientul Mijlociu.

Rolul statului, determinant

Statul nu s-a retras din economie, lăsând-o să lupte singură cu criza, ci a continut să susţină producția, apoi nu a investit resursele nici în consum, nici în susţinerea sectoarelor bancare, ci în susţinerea sectoarelor direct productive care menţin economia în funcțiune.

În final, statul kazah a înţeles ABC-ul economiei de piaţă keynesiene, anume că fără investiţii directe ale statului, nici o economie nu poate rezista şi a luat deciziile necesare impulsionând creşterea economică a Kazahstanului.

Investiţia în oameni și competitivitatea

Toate aceste eforturi nu ar fi avut acelaşi succes dacă statul kazah s-ar fi îndreptat doar spre un model economic de piaţă liberă, fără să fie interesat şi de latura socială, de investiţia în oameni. Economia nu poate funcţiona fără specialişti, fără cadre profesionalizate şi baza oricărei dezvoltări economice stă în oameni şi în pregătirea lor.

Ca atare, toate planurile economice din ultimii 20 de ani au pus la baza lor investiţia în sistemul universitar performant al Kazahstanului, parteneriate cu universităţile de top din lume, atragerea de cadre didactice prestigioase şi investiţia în baza materială, toate au asigurat Kazahstanului o dezvoltare rapidă în domeniu, ajungând pe locuri fruntaşe în topul cercetării şi inovaţiei-singura bază a competitivităţii economice.

Atenţia acordată cercetării s-a reflectat în atragerea de investiții străine, numai Statele Unite investind direct peste 5 miliarde de dolari doar în primele 6 luni ale lui 2010.

Alţi investitori de top, atraşi de climatul favorabil al Kazahstanului şi de potenţialul său uman sunt Olanda, Marea Britanie, Franţa şi Italia, iar ritmul investiţiilor străine a crescut în perioada crizei datorită poziţiei strategice a Kazahstanului, la răscrucea pieţelor în dezvoltare din India, China, Rusia şi Asia Centrală.

În plus, Kazahstanul a ştiut să se centreze în mijlocul unei uriaşe pieţe comune de peste 170 de milioane de locuitori şi cu o cotă de piaţă de 6.000 de miliarde de dolari, prin semnarea unui acord de anulare a barierelor vamale cu Rusia şi Belarus.

Toţi investitorii străini apreciază că principala raţiune a prezenţei lor în Kazahstan o reprezintă potenţialul uman formidabil al ţării, cu o rată a alfabetizării de peste 99.6% şi cu o rata a şcolarizării universitare de peste 53%.

Adunând la aceste argumente şi obişnuitele reduceri sau anulări de taxe, anularea taxelor pe terenuri şi investiţii şi venituri, toate acestea au creat imaginea unui paradis investiţional în Kazahstan, după cum scria Aset Issekeshev, Ministrul Noilor Tehnologii şi al Industriei din Kazahstan.

Drumul Mătăsii: varianta modernă

Toată lumea îşi aduce aminte de vestitul Drum al Mătăsii, care lega bogăţiile Asiei de pieţele dornice de mătase, aur şi mirodenii ale Europei. Astăzi când piaţa europeană doreşte cu aceeaşi pasiune gazul şi petrolul Asiei, un nou Drum al Mătăsii îşi deschide porţile şi trece bineînţeles pe teritoriul Kazahstanului, precum trecea şi acum 500 de ani.

Proiectul unui ambiţios Drum al Mătăsii, ce leagă Vestul Chinei cu Vestul Europei, este noul proiect ce pune Kazahstanul în centrul dezvoltării economice mondiale. Noul drum va pune laolaltă căi ferate, şosele largi, trenuri de mare viteză pentru marfă şi pasageri, containere de transport şi conducte de apă, gaze şi petrol.

În plus, drumul va avea noi ramificaţii spre Iran şi Turcia, alte doua pieţe în rapidă dezvoltare. Când drumul va fi complet, va lega bogatul potenţial economic al Chinei, cu resursele energetice ale Asiei Centrale şi Orientului Mijlociu cu piaţa dezvoltată a Europei Occidentale şi cu pieţe din Orientul Mijlociu şi Marea Mediterană.

Noul drum va măsura 8.455 de km şi va aduce în 10 zile orice produs şi călător de la Beijing la Sankt Petersburg şi în Vestul Europei, drumul de până acum, maritim, fiind de 36.300 de kilometri şi fiind acoperit în 45 de zile, deci o reducere drastică a timpului şi a parcursului, care este extrem de marcantă şi benefică pentru dezvoltarea economică a regiunilor traversate.

Noul drum va beneficia de peste 110 de milioane de tone de cargo şi va creşte la peste 500 de miloane în următorii 5 ani. Aceste investiţii în infrastructură şi în mijloacele de transport îşi vor face simţite efectele benefice asupra economiilor din China, Japonia, Coreea de Sud şi zona de est a Asiei.

Fezabilitatea proiectului a fost garantată de Banca Mondială, care a şi alocat 2 miliarde de dolari pentru proiect sponsorizând refacerea a peste 1.000 de kilometri de cale ferată, în timp ce Kazahstanul va aloca 15 miliarde pentru acest ambiţios proiect.

Studiile de fezabilitate vorbesc despre o rata a profitabilităţii de 30% anual, astfel încât în 3 ani sumele investite vor fi recuperate, iar alte peste 58 de proiecte de investiţii vor beneficia de aportul acestui plan.

Fără acest proiect Vestul Chinei ar rămâne o regiune nedezvoltată, ocolită de miracolul economic chinezesc prezent pe coasta Pacificului, la fel imensele rezerve de petrol, gaze şi materii prime ale Asiei Centrale ar rămâne prea scumpe şi depărtate de piaţa europeană, cea indiană şi cea mondială, blocând refacerea economiei internaționale.

În plus, economia europeană, ce rămâne în urma competitorilor americani şi asiatici, îşi poate regăsi suflul cu ajutorul rezervelor Asiei Centrale, iar în final o piaţă de 200 de miloane de locuitori ai Asiei Centrale şi Europei de Est devin parte a economiei mondiale.

Băncile kazahe pornesc la cucerirea pieţei islamice

În momentul în care sistemul bancar mondial începe să tremure din toate încheieturile, după 20 de ani de consolidare, sistemul bancar kazah porneşte la cucerirea pieţelor islamice. Sistemul bancar kazah este cunoscut pentru sănătatea sa, obţinută prin criterii de eficienţă foarte stricte şi prin controlul susţinut al activităţior bancare şi consolidat prin rezerve masive păstrate la banca centrală.

Acum Kazahstanul vrea să intre pe piaţa mondială a produselor bancare pe uşa bancilor islamice. Aşa cum se ştie sistemul financiar mondial este constituit din sistemul bancar tradiţional, ce ocupă 65% din piaţă şi o zonă de 35 % ocupată de sistemul bancar islamic, sistem ce menţine o anumită structură conformă principiilor islamice.

Această zonă doreşte Kazahstanul să o cucerească, cu obiectiv anul 2020, an în care Kazahstanul trebuie să devină lider al sistemului bancar islamic.

Aceast obiectiv va fi obţinut prin finanţarea de către Kazahstan a proiectelor centrate pe transport, căi ferate şi sosele şi pe zona energiilor alternative şi în general numai în proiecte economice pe termen lung.

Unul din aceste proiecte îl constituie primul autobahn din Asia Centrală, cu un cost estimat de 762 de milioane de dolari şi cu o lungime de 220 de kilometri şi care va permite o viteză medie de 140 de kilometri pe oră.

Proiectul dezvoltării sistemului bancar kazah, ca un sistem bancar regional şi apoi ca un sistem bancar mondial este unul ambiţios şi are toate şansele să reuşească într-o lume ce încearcă să îşi revină după şocul crizei şi care are nevoie urgentă de finanţare masivă şi flexibilă.

Decizia strategică de a intra pe piața creditelor şi a proiectelor pe termen lung este una extrem de eficientă în condiţiile în care celelalte ţări au ieşit de pe aceasta piaţă tocmai datorită riscurilor ridicate prevăzute în termen de criză.

Lecţii ale Kazahstanului

Care sunt lecţiile pe care economia kazahă le oferă lumii ce încearcă să iasă din criză? În primul rând că nu există dezvoltare fără un puternic sector de stat şi fără un sprijin investiţional al statului pentru sectoare econmice nevralgice, ce au nevoie de investiţii majore şi susţinute, imposibil de efectuat de firme private.

Apoi, nicio dezvoltare economică nu este posibilă fără o dezvoltare umană: fără investiţii în sistemul educaţional, în sistemul medical şi în cel social, nu va exista nici impulsul de muncă şi nici productivitatea necesară unei dezvoltări economice.

Prin urmare, fără proiecte de infrastructură ambiţioase şi fără racordarea la economia mondială, nici o ţară nu se poate dezvolta şi nu îşi poate valorifica potenţialul.

IN SIRIA NU EXISTA NICIO REVOLUTIE. DOAR UN PLAN DE DISTRUGERE A TARII

Mai multe instituţii de presă au divulgat detaliile unui plan extrem de bine alcătuit despre care spun că este gândit de Bandar Bin Sultan împreună cu fostul ambasador american în Liban, Jeffrey Feltman. Scopul, după cum declară aceleaşi surse, este acela de “a înlătura regimul din Siria şi a transforma ţara astfel încât să se întoarcă la stadiul epocii de piatră”. 

Planul detaliat, aşa cum a fost el alcătuit de Bandar Bin Sultan şi de prietenul său Jeffrey Feltman în anul 2008 şi care prevedea o finanţare de  două miliarde de dolari, se compune din mai multe capitole şi are detalii foarte precise, care corespund în mare măsură cu tensiunile care s-au întâmplat în Daraa în ultima perioadă.

Armament si harti folosite de teroristi pentru a ataca populatia civila si militarii sirieni

Planul se bazează pe dorinţa legitimă a poporului de a avea libertate, demnitate, de a opri corupţia şi pe transformarea acestei dorinţe fireşti într-o revluţie împotriva regimului. Totul prin determinarea oamenilor oamenilor să creadă că drumul către reformă din interior este închis şi că soluţia nu poate veni decât prin revoluţia atotcuprinzătoare, prin utilizarea unor cuvinte atractive şi iubite de popor, care să simbolizeze idei pe care nimeni nu le-ar contesta. Orice om iubeşte libertatea şi urăşte nedreptăţile, iubeşte corectitudinea şi urăşte corupţia, iubeşte demnitatea dar nu suportă umilinţa. 

Din punct de vedere tactic, planul a fost împărţit în trei zone: oraşele mari, oraşele mici şi zonele rurale. De asemenea, a fost prevăzută organizarea a cinci tipuri de reţele:

–         reţeaua de “combustibili/combustie” – formată din tineri cu studii dar şomeri, care să fie în legătură între ei printr-un sistem descentralizat.

–         Reţeaua “agresivilor” – infractori şi criminali din zone subdezvoltate, de preferinţă de alte cetăţenii decât sirieni.

–         Reţeaua “gherilelor/castelor/grupărilor etnice” – tineri cu studii limitate, din toate originile etnice, care îl susţin sau sunt împotriva preşedintelui, dar care au sub 22 de ani

–         Reţeaua “comunicatorilor” – liderii organizaţiilor societăţii civile, finanţate cu bani europeni, nu americani.

–         Reţeaua “capitalurilor” – comercianţii şi patronii de firme mari şi de bănci şi de centre comerciale, dar numai din Damasc, Alep şi Homs. 

Prin utilizarea acestor reţele şi a legăturilor care să fie formate între ele, planul urmează să se desfăşoare în felul următor: 

Trebuie profitat de aspiraţiile tinerilor din prima categorie, reţeaua de “combustie”, prin expresii care să îi atragă, precum:

–         trebuie ca vocea ta să fie auzită

–         schimbarea nu poate fi obţinută decât cu forţa

–         viitorul tău este în mâinile tale

–         tăcerea ta este cauza, etc. 

Telefoane , armament si aparate foto cu care teroristii vor sa distruga Siria

De asemenea, trebuie folosită puterea celei de-a doua categorii, reţeaua “agresivilor” prin următoarele:

–         antrenarea şi specializarea pentru operaţiuni de ucidere, antrenamentul lunetiştilor şi în general pentru a ucide cu sânge rece

–         antrenarea pentru a incendia rapid clădirile instituţiilor publice prin folosirea de substanţe inflamabile

–         antrenarea pentru pătrunderea în închisori şi secţii de poliţie şi sedii ale securităţii 

Membrii celei de-a treia reţele, cea a “grupurilor etnice” vor fi folosiţi prin:

– stimularea puternică a sentimentelor lor, fie de susţinere fie de opoziţie împotriva preşedintelui

–         trebuie determinaţi să simtă că grupul lor etnic este ameninţat în orice situaţie

–         le trebuie inculcată ideea că forţa excesivă trebuie folosită împotriva celorlalţi

–         trebuie convinşi de faptul că oricine li se opune în orice domeniu, pe orice temă, este trădător faţă de ei

–         trebuie aduşi într-o stare de “orbire faţă de nuanţe” astfel încât să nu accepte decât ideile tranşante, în “alb-negru”

–         trebuie folosiţi cei de vârste mici şi lipsa lor de experienţă în legătură cu istoria şi geografia şi aducerea lor în starea de a fi pregătiţi şi gata de orice. 

A patra categorie, reţeaua “comunicatorilor”, va fi angajată şi vor fi dezvoltate capacităţile acesteia de a direcţiona populaţia, “opinia publică”, prin:

– trebuie să aibă acces la aparatură de comunicaţii prin telefoane satelitare, ce nu pot fi supravegheate  sau întrerupte

– prezentarea lor drept patrioţi, care nu se opun regimului şi care se adresează societăţii civile

– pregătirea de cadre care să folosească tehnologii moderne de comunicaţii precum blogurile, internetul, pentru a ţine legătura cu masele

– organizarea de întâlniri periodice cu aceştia şi unificarea eforturilor lor, astfel încât să nu se contrazică şi să nu acţioneze în contradictoriu. 

A cincea categorie, reţeaua “capitalurilor”: va fi folosită teama lor de a-şi pierde avutul şi statutul de familii importante în oraş, prin fixarea următoarelor idei:

– vor fi conectaţi cu responsabilii economici din ambasadele europene, sub paravanul relaţiilor comerciale

– organizarea de petreceri la nivel înalt la care să participe oamenii de afaceri în cadrul cărora să se încheie înţelegeri şi tranzacţii, precum şi  investiţii exclusiv din Golf.

– spionarea lor prin intermediul relaţiilor sexuale filmate pentru şantajarea ulterioară a acestora.

– incitarea lor în cadrul întâlnirilor împotriva regimului şi infiltrarea printre ei a ideilor următoare: “ţara vă aparţine, dar străinii vă conduc, regimul fabrică bogaţi al căror interes este urmărit împotriva interesului vostru şi pe spinarea voastră, voi construiţi ţara dar alţii o conduc, Bashar Al Asad vă fură prin taxe şi impozite şi colaboratorii săi se bucură de acestea, toate proiectele voastre comerciale pierd din cauza corupţiei şi mitei, averile vă sunt ameninţate şi trebuie să le transferaţi în afara Siriei pentru că regimul va cădea, după căderea regimului, vă vom pune să guvernaţi ţara.” 

La capitolul “executiv”, planul prevedea mai multe scenarii şi detalii precise pentru modalitatea prin care să înceapă mişcările, cum să fie folosite aceste reţele şi cum anume să se desfăşare aceste mişcări: 

Capitolul “executiv” stabileşte următoarele etape: 

În ceea ce priveşte prima categorie, reţeaua de “combustie”: dacă persoana vizată a răspuns, trecem la folosirea nevoilor sale legate de bani astfel: îi sunt furnizate sume mici de bani, i se asigură o maşină închiriată, un telefon celular, internet şi i se cere să găsească şi alte persoane prin aceeaşi modalitate. Atunci când numărul persoanelor astfel racolate ajunge la 5000 în oraşele mari, 1500 în cele mici şi la 500 în satele mari, încep să fie exprimate dorinţele lor de schimbare şi reformă. În această etapă trebuie evitate orice fel de discuţii care ar crea duşmănii, deci nu trebuie discutat sub nici o formă despre vreun fel de segregare, ori despre vreun partid, de stânga sau de dreapta. Această etapă va apărea ulterior. Vor fi pregătite răspunsuri potrivite pentru cazul în care vreunul dintre cei nemotivaţi se vor opune:

–         dacă cineva spune că va fi o schimbare, i se va spune că “toate sunt minciuni, nu există nici o schimbare”

–         dacă cineva spune “noi suntem schimbarea”, răspunsul este “de 40 de ani tot auzim asta”

–         dacă cineva spune că acest moment nu este potrivit, îi răspundem “şi când ar trebui să ne mişcăm, peste vreo sută de ani??”

–         dacă cineva spune că demnitatea noastră stă în rezistenţa în faţa Americii, îi răspundem “eu ce treabă am cu asta? Eu vreau să trăiesc”, etc. 

În cadrul mişcărilor de stradă în zone precum pieţele şi complexele comerciale, la moschei după rugăciune, în spaţiile strâmte, sarcinile se împart în trei categorii: cei care scandează, cei care fac înregistrări şi cei care sunt ascunşi, după cum urmează: scandatorii se adună în centrul unui cerc şi încep să strige, sunt înconjuraţi de cei ascunşi, înconjuraţi la rândul lor de cameramani. Dacă cineva se leagă de cei ce scandează, unul dintre ascunşi îi ia apărarea spunând: “lasă-l domnule să vorbească!” şi dacă cineva încearcă să îi împrăştie, ascunşii îi atacă pe cei care vor dispersarea şi îi despart, în ambele situaţii rezultând materiale de presă foarte bune. 

În general autorităţile trebuie provocate până când sunt aduse în punctul în care foloseşte violenţa şi tortura, autorităţile având doar două variante: să se implice sau nu. 

Dacă nu se implică, mai mulţi adepţi ai reţelelor noastre se vor aduna din ce în ce mai mulţi datorită solicitărilor formulate de tinerii din jur, iar oamenii, iar cei noi, din afara reţelelor, care se vor aduna şi ei din ce în ce mai mulţi, nu trebuie să ştie nimic despre legăturile şi modul de acţiune din cadrul reţelei. 

Dacă autorităţile se implică şi arestează vreun membru al reţelei, acel membru are datoria de a apărea amărât, dă înapoi retrăgându-se, merge imediat acasă fără nici o altă mişcare, creând impresia la nivelul autorităţilor că a înţeles. Are loc “îngheţarea” acestui membru al grupului până la momentul ultimei etape. În tot acest timp continuă să fie plătit. 

Dacă autorităţile se implică şi arestează o altă persoană decât vreun membru al reţelei, acest fapt trebuie exploatat la maximum, trebuie ridicat nivelul solicitărilor. Dacă securitatea îl torturează, e cu atât bine şi mai binecuvântat (rezultatul) pentru că asta va provoca sentimentele oamenilor şi îi  va face să folosească expresii prin care să fie legată ideea de tortură de ideea de regim în întregul său, nu doar de forţele de securitate. Acest lucru se va face răspândind următoarele expresii şi idei: L-aţi văzut pe amărât ce a păţit, aşa vrea preşedintele… Nu e păcat să se întâmple aşa ceva? Bietul om vrea doar să trăiască. Adică doar cutare comerciant trebuie să aibă bani? Ăsta e Guvern sau sunt hoţi acolo? De fapt problema pleacă de la capul cel mai mare (peştele de la cap se împute), etc… 

În momentul în care începe mişcarea pe stradă trebuie, cu cea mai mare viteză,  stârniţi oamenii şi transformate solicitările simple de corectitudine şi justiţie în solicitări care vizează un nivel mai înalt şi anume răsturnarea regimului, prin executarea următoarelor: 

–         intrarea rapidă în scenă a celei de-a doua reţele, cea a “agresivilor” pentru a-i ataca pe toţi, atât pe cei din securitate, cât şi pe protestatari.

–         trebuie înregistrate evenimente impresionante care ating sentimentele religioase şi sociale, în special atacarea femeilor. Este de preferat ca acestea să poarte hijab sau niqab. Protestatarii vor face scandări generale şi, dacă sunt atacaţi de forţele de securitate care să se distingă în mod clar că fac parte din aceste forţe, asta va fi minunat. Dacă vor fi atacaţi de civili, atunci se va striga “forţele de securitate îmbrăcate civil!” şi dacă nu îi atacă nimeni unul din reţea va atace pe cineva din cei adunaţi, chiar dacă asta va duce la răni uşoare. Durata înregistrării nu trebuie să fie mai lungă de 20 de secunde, dar trebuie să aibă loc de foarte aproape, nu de la distanţă.

–         Folosirea rapidă a sângelui datorită efectului puternic pe care îl are asupra oamenilor

–         Uciderea unui protestatar de către o persoană din afara reţelei, de preferinţă uciderea unor tineri din familii mari, cu relaţii sociale puternice, cu studii, în special de medicină, ingineri, în general intelectuali. Uciderea trebuie să aibă loc repede, de către un lunetist şi cu gloanţe de acelaşi tip cu cele folosite de poliţie şi forţele de securitate. De asemenea vor fi ucise câteva persoane din rândul acestora din urmă.

–         Arderea bunurilor comercianţilor care au fost provocaţi anterior şi aducerea lor într-o stare de teamă. De asemenea trebuie adusă atingere şi altor proiecte şi afaceri din domeniul economic, astfel încât să fie afectată viaţa cât mai multor oameni cu putinţă.

–         Provocarea susţinătorilor lui Bashar Al Asad şi epuizarea energiei şi avântului lor şi activităţilor lor în discuţii fără scop cu ceilalţi şi în mod special cu musulmanii prin intermediul acuzelor că fac parte din securitate ca informatori şi trâmbiţători, că sunt beneficiari ai puterii, împrăştierea neîncrederii între ei şi populaţie şi crearea unei stări de încordare spunându-le că sfârşitul lui Bashar Al Asad este  aproape, chemându-i la mitinguri de susţinere ad-hoc. De asemenea unii dintre ei vor chema la scarificii umane, crime şi terorizare. Opozanţii lui Bashar Al Asad vor fi liniştiţi şi vor amâna orice mişcare până când vor avea loc crimele dintre grupările cu convingeri diferite (de orice fel, inclusiv etnice) astfel încât să aibă pregătită chemarea la libertate, democraţie, reforma politică şi a vieţii civile. 

–         dejucarea oricărei încercări a regimului de a veni cu soluţii politice. Vor fi distruse simbolurile puterii precum sediile partidului Baath, ale poliţiei, închisorile, centrele securităţii, distrugerea de fotografii cu imaginea lui Bashar Al Asad. 

–         Intrarea în acţiune a celei de-a patra reţele, cea a “comunicatorilor” cu scopul de a lega imaginea lui Bashar Al Asad de toate etapele istorice negative anterioare şi prezentarea lui ca şi cum el este urmaşul natural şi negativ al deceniilor trecute. El va fi făcut responsabil de toate aceste fapte negative, iar acţiunile lui pozitive vor fi minimalizate. 

Bandar Bin Sultan recunoaşte el însuşi în cadrul planului său că Bashar Al Asad are o popularitate reală atât în ţară cât şi în afara Siriei. El crede că această popularitate a preşedintelui nu trbuie neglijată, şi că trebuie exploatată şi transformată din punct forte în slăbiciune. Acest lucru se poate face tocmai prin utilizarea elanului susţinătorilor săi împotriva mişcărilor şi provocarea lor împotriva lui şi a Guvernului său, incluzând toate grupurile etnice şi grupările de alt tip. De asemenea, Bandar a spus că principala forţă a preşedintelui constă în armată şi în aparatul de securitate care este extrem de puternic.

Iar pentru sfărâmarea armatei, a Guvernului şi a aparatului de securitate, Bandar consideră că acestea trebuie destrămate în grupări diferite conform diverselor convingeri religioase sau de alt tip, iar acesta este rolul reţelei a treia, cea a “grupărilor etnice”, având în vedere neutralizarea riturilor celor mai mari: Hanfit, Shafei, după cum umează:

–         fiecare dintre grupări trebuie împinsă să comită masacre foarte sângeroase împotriva celor care li se opun, acestea trebuie filmate şi difuzate prin mass media cât de curând. Totul trebuie să înceapă din locaţii îndepărtate de Damasc, dar nu trebuie arătat prea mult sânge, de teamă ca oamenii să nu dea înapoi de actele de violenţă.

–         In Lattakia şi Tartous alawiţii din reţea vor ucide câţiva tineri sunniţi, le vor batjocori cadavrele şi vor scanda (Trăiască Bashar!). În Alep, salfiţii din reţea vor ataca satele alawite, le vor incendia casele şi îi vor înspăimânta până când aceştia îşi vor părăsi satele. Vor striga (Moarte alawiţilor, moarte duşmanilor şi companionilor!). În Hasake, arabii din reţea vor tăia capetele şi vor spânzura câţiva tineri kurzi şi îi vor denigra pe cale vizuală, chiar fără cuvinte, prin mesaje pe care kurzii le vor înţelege fără traducere. Vor fi ucişi şi câţiva creştini, în special armeni. În Daraa, lunetişti din afara oraşului vor omorî tineri din familiile Jawabira, Mahamin, dar fără să se apropie de cei din Abazid şi Masalme.

–         În Bukamal şiiţii îi vor ucide pe sunniţi strigând (Karballa, Hussein!). În Homs arabii îi vor ucide pe turkmeni şi le vor jefui magazinele, mai ales cele în care se vinde aur, de asemenea vor ucide creştini catolici şi murşadini (musulmani alawiţi).

–         În Swaidaa, druzii din reţea vor omorî câţiva creştini din satele apropiate şi vor incedia câteva biserici.

–         În Qamishli, câteva grupuri de kurzi vor răzbuna moartea kurzilor din Hasake, în timp ce unii armeni vor ucide arabi musulmani

–         La Deir Azzour, lunetiştii din afara oraşului vor ucide tineri din familia Al Aqidat şi Beni Naaim, fără a se apropia însă de triburile mici, cm ar fi Al Rula, Al Jabbour, Al Shamr. În timpul filmărilor se vor auzi strigăte în numele Al Abu Khabur şi Almuhassan. 

Bandar mai consideră că regimul se va mobiliza cu toate forţele în încercarea de a soluţiona problema grupurilor şi etniilor aflate în conflict, iar Bashar Al Asad va trimite delegaţi din Guvernul său pentru soluţionarea acestor diferende. Damascul va rămâne astfel fără guvernanţi, iar acesta este chiar rolul Damascului, unde fiecare minoritate se va răzbuna iar oraşul se va aprinde din toate părţile după cum urmează:

–         creştinii din estul Capitalei omoară musulmanii care trăiesc cu ei in zona Qassaa, Bab Touma şi druzii din Jaramana.

–         Sunniţi din sudul oraşului omoară şiiţii care locuiesc cu ei în Shaghur şi în vest, în cartierul Muhajirin

–         Salafiţii din Doma şi Daria incendiază sediile primăriei,  tribunalele şi sediile poliţiei

–         Alawiţii din vestul oraşului şi din zona Jabal Mazzeh ucid sunnţii care locuiesc printre ei

–         Kurzii din nordul oraşului, din zona Rukn Eddin îi vor ataca pe arabii din toate celelalte grupări sau credinţe. 

Bandar crede că în acest timp armata va fi fost divizată iar forţele de securitate se vor fi prabuşit, de asemena şi guvernul, iar la dispoziţia lui Bashar nu va rămâne decât garda republicană pe care o poate mobiliza, pentru că armata va fi împotriva sa, fapt care va determina să spună ca  Bashar Al Asad este cauza tuturor problemelor. Aici îşi ia în primire rolul cea de-a cincea reţea, reţeaua “capitalurilor”, astfel încât vor fi efectuate următoarele: 

–         întâlnirea tuturor posesorilor de capital cu conducătorii armatei, ai aparatului de securitate, cu miniştrii originari din Damasc si Alep şi urmează a fi convinşi să se dezică de Bashar Al Asad. Li se va promite că ei vor rămâne după înlăturarea preşedintelui.

–         În cazul în care unii oameni de afaceri vor refuza să coopereze, vor fi ameninţaţi că reprezentaţele le vor fi anulate iar investiţiile retrase. De asemenea vor fi ameninţaţi că vor fi făcuţi de râs dacă fac parte dintre cei filmaţi în timp ce întreţineau relaţii sexuale.

–         În cazul în care unii conducători ai armatei vor refuza să coopereze vor fi ameninţaţi cu închisoarea sau cu asasinarea, iar, dacă este posibil, pot fi asasinaţi în contextul dezordinii care domneşte, câţiva militari cu grade înalte dar nu damaschini sau alepieni, tocmai pentru terorizarea acestora din urmă.

–         Trebuie constituit un consiliu naţional format din oamenii de afaceri, miniştri, conducători ai securităţii, consiliu care să fie recunoscut de Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie, Arabia Saudită, Egipt, apoi ne vom concentra pe ameninţarea lui Bashar Al Asad. 

Bandar consideră că în această etapă se impune:

– trebuie ca acest Consiliu să îi ceară lui Bashar Al Asad să demisioneze

– să rupă relaţiile Siriei cu Iranul, Hezbollahul, Hamas şi cu Jihadul Islamic

– să se angajeze în mod secret că va continua operaţiunea de pace cu Israelul

– va constitui un Guvern provizoriu care să desfiinţeze partidele care cer alegerile anticipate şi modificarea Consituţiei

– Consiliul trebuie să înfiinţeze o comisie de anchetă care să tragă la răspundere tot ce simbolizează regimul trecut şi să îi facă răspunzători de cele întâmplate exclusiv pe Fraţii Musulmani.

– Consiliul trebuie să ofere economia siriană companiilor americane, europene, saudite şi egiptene în mod exclusiv. 

În acest context, postul de ştiri (Lumea) a descoperit că ceea ce este stârnit pe pagina Facebook este întreţinut de aproximativ 200 de persoane adunate în compania numită (Com An Com) şi au fost antrenaţi să stîrnească diversiurnile. 

Conform aceluiaşi canal de ştiri, compania şi angajaţii săi, lucrează în tăcere şi nevăzuţi pentru protejarea Iordaniei, dar banii pe care îi rulează compania şi strategia urmată în cadrul operaţiunior sunt pregătiţi de serviciile secrete din Arabia Saudită – ramura Bandar Bin Sultan. 

De asemenea, materialul de presă menţionat precizează că firma (Dot&Com) este o companie aparent privată deţinută de Mohamed Al Qaisi şi se consideră că sediul ei din capitala Iordaniei, Amman, este sediul central, având filiale în oraşele mari din Arabia Saudită. Acestea lucrează cu Minsterul saudit al  Apărării şi îşi oferă serviciile aparatului serviciilor secrete saudite şi Ministerului saudit al Internelor. 

Canalul de televiziune menţionat a mai precizat că această companie şi-a dezvoltat celule de criză la ordinele directe ale lui Bandar şi că acestea lucrează cu  200 de specialişti în internet. Ei sunt conduşi de ofiţeri saudiţi pe care îi susţin consilieri americani specializaţi în războiul psihologic, cu scopul de a lovi Siria prin intermediul celulelor lui Bandar Bin Sultan, celule care activează chiar în sudul Siriei. Pe de altă parte, Marwan Hamada, Basem Al Sabe, Hani Hammoud conduc celulele de criză după acelaşi tipar susţinute de ofiţeri din divizia de informaţii ce ţine de Saad Hariri, tot cu sprijinul consilierilor americani în domeniul războiului psihologic şi ajutaţi de un specialist în zvonistică, pe nume Ilia Khouri.

De menţionat că Bandar Bin Sultan, fostul ambasador al Arabiei Saudite în SUA, şi care ocupă acum funcţia de Secretar General al Consiliului Saudit de Securitate Naţională, a fost singurul ambasador la Washington care a beneficiat de protecţie permanentă din partea gărzilor prezidenţiale americane. De asemenea, sunt cunoscute legăturile lui cu chestiunile legate de sprijinirea forţelor care se opun rezistenţei, aliat ale Israelului.

ACTUALA CRIZA ESTE TERENUL PE CARE VA APARE UN NOU FASCISM – considera cercetatoarea politica Nina Georgescu

Articol de Nina GEORGESCU        E-mail : georgescu.nina@yahoo.fr

Redactor AGORAVOX-Franta       Cercetator politic independent

 CRIZA MONDIALA A CAPITALISMULUI SI  TRAFICANTII  DE  ISTORIE  ( 1 ) 

Mutatiile profunde care au avut loc pe harta social politica a lumii si in raportul de forte pe plan international ca urmare a Marii Revolutii Socialiste din 1917 si a fauririi si dezvoltarii sistemului socialist mondial , nu corespundeau cu interesele Marelui Capital international. Pentru apararea intereselor Marelui Capital international s-a pus la cale deturnarea secreta a cursului firesc al istoriei fiind creati traficantii de istorie necesari pentru realizarea acestui obiectiv strategic.

 Traficantii de istorie sunt acei factori politici de decizie care ignora faptele istorice ale popoarelor creatoare de progres economic si social in beneficiul libertatii , prosperitatii si pacii , si care detinand monopolul alegerii obiectivelor ce trebuie urmarite , isi bazeaza deciziile si actiunile pe propriile opinii eronate despre lume justificate prin prisma obtinerii profitului de catre Marele Capital international.  Ei sunt profund antidemocratici si in consecinta sunt iresponsabili fata de propriul popor si fata de toate popoarele lumii.

 Potrivit opiniei analistilor politici militari Marele Capital international nu le-a iertat liderilor de la Kremlin faptul ca intre 1917-1991 imensul spatiu al Rusiei bogat in uriase resurse naturale de energie si materii prime si cu o imensa piata de desfacere i-a fost interzis , iar din 1945-1989 la acest spatiu s-a mai adaugat si cel al Europei de Est  ( 1 ).

Ca urmare , tarile socialiste nu au mai putut fi folosite pentru scopurile de profit ale Marelui Capital international si nici ca sprijin politic si militar in lupta de acaparare de noi teritorii.  In acelasi timp sistemul economic-social creat de Marea Revolutie din 1917 a insemnat rasturnarea raporturilor factorilor sociali fata de putere.  Adica a insemnat punerea in prim planul puterii a maselor.  Prof. univ. american Noam CHOMSKI spune :  “ Ideea conducerii de catre popor este considerata drept un pericol mortal pentru Marele Capital.  Democratia nu a existat in SUA.  Acolo unde a existat a fost distrusa .  Democratia americana este o iluzie “ .

Noam Chomski considera democratia americana o iluzie

 In acelasi timp masurile si programele economico-sociale in favoarea maselor elaborate mai intai in URSS si apoi in celelalte tari socialiste erau de neacceptat de gandirea clasei celor bogati.  Unele dintre masurile luate in lumea socialista care au ingrozit  Marele Capital au fost :

–         garantarea prin lege a locului de munca

–         asistenta medicala gratuita la nivel national

–         cheltuielile de intretinere si de plata a chiriei simbolice

–         accesul neingradit la invatamant , cultura si arta.

 Aceste masuri din lumea socialista au exercitat o presiune asupra burgheziei occidentale care , aflata si sub presiuna miscarilor sociale din propriile tari , a fost obligata sa adopte un sistem de protectie sociala.  Desigur , in Capitalism sistemul de protectie sociala nu se poate ridica la plenitudinea celui din sistemul socialist si nu poate exista garantarea locurilor de munca.  In conditiile actualei crize a Capitalismului izbucnita in 2008 in SUA si generalizata cu rapiditate pe plan mondial , problema principala a majoritatii popoarelor lumii este salvarea supravietuirii fiintei umane care este amenintata de ascutirea inegalitatilor sociale si politice specifice sistemului social economic capitalist.

 Masurile care se iau la nivel national si la nivel international de UE pentru Europa si cele care se iau de catre SUA pentru iesirea sa din criza salveaza doar Marele Capital , in timp ce pe umerii maselor muncitoare se arunca intreaga povara a crizei.  Bogatii devin tot mai bogati , iar saracii tot mai saraci.

 In lume si in Europa , inca din timpul Primului Razboi Mondial , sistemul capitalist incearca rezolvarea crizelor sale mai mari sau mai mici .  Insa , de fiecare data , faptul de a nu fi recunoscuta cauza crizelor care consta in contradictia antagonista intre caracterul social al productiei si insusirea privat capitalista a rezultatelor ei a determinat si determina si azi formularea unor raspunsuri eronate si imposibilitatea gasirii solutiilor pentru problemele ridicate de criza , ele amplificandu-se neincetat.  Integrarea  economica , realitate a Capitalismului contemporan al carui prototip este Comunitatea Economica Europeana  (CEE) largita in Uniunea Europeana (UE) dupa metamorfozele politice din Estul Europei din 1989-1991 , strategiile si politicile promovate de tarile capitaliste membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica  (OECD) , de tarile capitaliste dezvoltate din G 7 , de Comisia Trilaterala  (SUA , CEE si Japonia) , reprezinta incercari de adaptare a relatiilor de productie capitaliste la nivelul fortelor de productie intensificate de revolutia tehnico-stiintifica contemporana si de promovarea pe plan intern dar mai ales pe plan mondial , a intereselor celor mai puternice capitaluri de a patrunde pe piata europeana si mondiala prin actiuni initiate de Guvernele lor.

 Rezolvarea definitiva a contradictiei fundamentale a Capitalismului care va pune capat crizelor mai mari sau mai mici poate avea loc numai prin recunoasterea de facto a caracterului social al fortelor de productie si trecerea lor in proprietatea intregului popor.  Prin aceasta , productiei sociale ii va corespunde si forma sociala a insusirii ei. Ideea construirii SocialismuluiI ca alternativa la Capitalismul perimat si anacronic a fost validata de istorie si s-a dovedit ca pana in prezent Socialismul este singurul sistem economic social care a oferit intr-un timp istoric scurt un model si o solutie de rezolvare a problemelor umane in toata complexitatea lor la nivel de mase.  Bogatia cea mai de pret a Socialismului si a maselor muncitoare a fost timpul eliberat de exploatare.   Pentru aceasta performanta  a Socialismului , pentru realizarile sale remarcabile obtinute intr-un timp istoric scurt care  in jurul anilor 1970 devenise o atractie pentru omenire si un concurent redutabil pentru Capitalismul care se sufoca si care prefigura tendinta omenirii si viitorul societatii omenesti , adica generalizarea orinduirii socialiste , Socialismul din Europa , pentru toate acestea , a primit in 1989-1991 , o grea lovitura subterana , printr-un Razboi Secret Global din partea Capitalismului perimat. ( 2 ).

 Prin acest Razboi Secret desfasurat deocamdata doar in Europa , traficantii de istorie au atacat timpul istoric al Socialismului  si l-au deturnat din mersul lui firesc.

 Aceasta lovitura nu a fost inteleasa nici de populatiile din Europa de Est si nici de populatiile din Europa de Vest din doua motive :

 

1. Razboiul Secret desfasurat pe timp de pace prin Operatiuni sub Acoperire este invizibil si nu impresioneaza pe nimeni , nu revolta opinia publica ;

2. El este organizat in subteran si cand este programat sa iasa la lumina este prezentat sub conceptul de Revolutie , iar acest concept are profunde rezonante pozitive in memoria umanitatii.

 Razboiul Secret Global aflat inca in desfasurare este un eveniment important si unic in istorie .  Este cea mai mare inscenare , cea mai mare masinatiune pentru manipularea popoarelor.  Acest razboi anuleaza dreptul natural al popoarelor la aparare..  El transforma victimele in colaboratori fara ca acestia din urma sa-si dea macar seama. Razboiul Secret este creatia strategilor militari , a serviciilor secrete din SUA si a ramasitelor nazismului din al Doilea Razboi Mondial. Daca ideea de Revolutie se bucura de o glorie neobisnuita pentru beneficiile aduse progresului umanitatii , ideea de Razboi este resprinsa in general de omenire.  Ca urmare , accesul la termenul de Revolutie este liber si nu este cenzurat.  In cazul Razboiului Secret din 1989-1991 la care ne-am referit , lucrurile devin cenzurate.  Despre Razboiul Secret au cunostinta si acces la informatiile respective doar liderii politici de stat si de guverne , miltarii de rang superior , fiind cum am mai spus opera strategilor militari , a Serviciilor Secrete si a unor ramasite ale nazismului din al Doilea Razboi Mondial.

 Documente date publicitatii in 2001 au pus in evidenta rolul deosebit de important al nazistilor in regizarea revolutiilor din Europa de Est.  In vara anului 2001 serviciile secrete ale SUA au publicat 10.000 de documente despre care un oficial al justitiei americane a apreciat ca ele atesta ca Razboiul Rece a fost castigat de nazisti.  Si asta pentru ca  revolutiile din Estul Europei care au incheiat epoca Razboiului Rece au fost regizate de experti nazisti in propaganda neagra politica si psihologica.  Acesti specialisti germani , fosti subordonati ai ministrului propagandei al celui de al 3-lea Reich , doctor Joseph GOEBBELS , au fost adusi in 1946 la Departamentul de Stat al SUA de  de catre Henry KISSINGER

( 3 ).  Specialistii nazisti germani adusi de KISSINGER au fost pusi la lucru in cadrul Departamentului de Stat al SUA si au creat scoli in domeniu pentru sustinerea Razboiului Rece si a Razboiului Secret impotriva Socialismului.   Numeroase atrocitati din Europa de Est au purtat amprenta terorismului nazist. Operatiunile sub acoperire si atrocitatile fasciste produse cu ocazia evenimentelor din 1989-1991 au determinat ca NATO sa ceara in 2004 fostelor tari socialiste din Europa sa treaca in regim de confidentialitate toate documentele privitoare la  “Revolutiile din Europa din 1989-1991”  ( 4 ).

Henry Kissinger: unul din arhitectii  Razboiului Secret Global

 Razboiul Secret Global explica de ce puterea SUA fiind amenintata din interiorul sau de dezechilibrele economice si sociale provocate de criza , locul oamenilor politici a fost luat de militari si de serviciile secrete.    Analize politico-militare scot in evidenta  “rolul extraordinar al factorului militar in democratia americana care demonstreaza ca SUA , cu democratia sa , se afla intr-o epoca de criza profunda”  (  5 ).

 Si in Europa nevoia de democratie este mai necesara ca niciodata , dar actiunea si imaginatia creatoare ale cetatenilor europeni pentru construirea prezentului si proiectarea viitorului sunt obstructionate de faptul ca  UE , FMI si Banca Mondiala ascund opiniei publice implicarea Statelor Unite , a CIA si a NATO  in evenimentele din 1989-1991 numite fals revolutii si in  Tranzitia din Europa care in realitate este un devastator razboi economic.

 Dupa rasturnarea Socialismului din URSS si din Europa de catre traficantii de istorie , socialism cunoscut si sub denumirea de lume a doua , tarile acestei lumi in loc sa se contopeasca cu tarile lumii intai de care nu o despartea un decalaj de netrecut si pe care o egalase in multe domenii si chiar o intrecuse in unele domenii , s-a contopit cu  lumea a treia . ( 6 ).  

 In felul acesta , datorita asa-ziselor Revolutii si a asa-zisei Tranzitii , prin actiunile de politica economica , sociala , culturala si psihologica aplicate din exterior lumii a doua sub forma de dictat , s-a creat o reala prapastie intre tarile Europei de Est si tarile capitaliste dezvoltate din Europa de Vest. Experienta ultimilor 20 de ani de metamorfoze politice si economice pentru largirea Uniunii Europene , precum  si bombardarea de catre  SUA / NATO  a Jugoslaviei in primavara anului 1999 care nu putuse fi ingenuncheata pana atunci ca celelalte tari socialiste din Europa , demonstreaza ca se lucreaza asiduu la crearea conditiilor pentru ca statele europene sa nu mai poata fi guvernate de propriile lor guverne , incat acestea sa accepte ca o solutie salvatoare o guvernare suprastatala europeana , deocamdata.  Se pregatesc noi procese.  Acest rol revine Comisiei Europene care nu are nici o legitimitate democratica.  Ea si-a inceput opera cu distrugerea bazelor economice din fostele tari socialiste fixand chiar si un indicator pentru aceste tari si anume :  numarul de falimete necesar pentru admitere in Uniunea Europeana care trebuia sa fie si chiar a fost de ordinul zecilor de mii.  Toate acestea s-au realizat prin aplicarea teoriei Terapiei de Soc a lui Jeffery SACHS , a politicii FMI si a Bancii Mondiale cu sustinerea tacita a NATO  care nu numai ca nu s-a desfiintat cum ar fi trebuit dar s-a si extins in Europa.

 Va veni cu siguranta randul celorlalte tari din Europa de Vest , Franta , Italia , Germania , etc..ale caror baze economice sunt vizate de Comisia Europeana in interesul evident al speculatorilor internationali (7)   ai Marelui Capital. 

 Un factor nou fata de marile crize ale sistemului capitalist din 1929-1933 si din anii 1970 ete degringolada noii monezi EURO  ( 8 )  care ascute actuala criza izbucnita in 2008 .

 

Actuala criza a sistemului capitalist mondial este terenul pe care va apare un nou fascism in Europa dupa al Doilea  Razboi Mondial . 

 

Factorii determinanti ai resuscitarii fascismului in Europa sunt :

1. Fragilitatea democratiei burgheze capitaliste.

2. Adancirea inegalitatilor din interiorul economiilor dezvoltate.

3. Tentativa de revizuire a istoriei in asa fel incat fascismul sa fie revalorizat. 

 Scopul resuscitarii fascismului este dublu : mentinerea populatiei in spaima ca singura alternativa atroce la democratia burgheza subrezita  si  orbirea populatiei pentru a nu vedea subrezenia acestei democratii. Recentul eveniment de ultragiu produs prin arderea drapelului Frantei aflat pe cladirea primariei din Villeneuve-Saint George petrecut in noaptea de 13-14 iunie 2010 si inlocuirea lui cu un drapel algerian  ( 9 ) , este un exemplu in acest sens.  Este un act de agresiune care vizeaza poporul francez si suveranitatea Frantei.  Dezaprobarea publica a acestui act barbar trebuie sa se manifeste chiar inainte de rezultatele anchetei.

 Federatia Internationala a Rezistentilor Antifascisti (FIR) avertiza printr-o declaratie politica din septembrie 2006 despre pericolul reprezentat de partidele si gruparile de extrema dreapta din Europa prezente in inima politica a Europei , in tari ca Italia , Franta , Marea Britanie , Rusia , Belgia , Danemarca , Suedia , Tarile Baltice , Ungaria.   Exista posibilitatea ca partidele si gruparile fasciste sa patrunda cele opt grupari politice care stau la baza intregii politici a Parlamentului European.  Sunt deja unele aspecte ale politicii Parlamentului European care poarta amprenta fascista , cum este  condamnarea comunismului.    

  Dar si Organizatia pentru Securite si Cooperare in Europa (OSCE) simpatizeaza cu fascismul .    Rezolutia Adunarii Parlamentare a OSCE din 3 iulie 2009 pune semnul egalitatii intre stalinism si nazism.  Aceasta este o problema de responsabilitate la nivel international intrucat se ataca memoria istoriei si se denigreaza contributia sovietica la victoria impotriva fascismului in cel de al Doilea Razboi Mondial.    Mai mult Adunarea Parlamentara a OSCE a inceput sa se ocupe si de “intocmirea unui calendar al sarbatorilor fasciste”  (10).

 Arderea steagului Frantei din iunie 2010 seamana intrucatva cu  metoda steagurilor gaurite care au precedat si insotit contrarevolutia din 1956 din Ungaria si evenimentele din decembrie 1989 din Romania.  La Budapesta in 1956 peste fetele cadavrelor au fost aruncare steme rupte din steagul maghiar , iar in Romania in decembrie 1989 , concomitent cu profanarea drapelului tot prin decuparea stemei au fost atacate institutiile statului si cadre ale acestor institutii indiferent de locul unde se aflau.   La Cugir , in Romania , un grup de asa-zisi revolutionari straini de localitate , pe baza unor liste negre prestabilite , au produs o pagina neagra de terorism fascist .  Un capitan de Militie de la serviciul judiciar pe numele lui Valeriu POP , a fost lovit in cap cu o secure , apoi cu un par si inca viu fiind a fost stropit cu benzina si i s-a dat foc.  Apoi un alt asa zis revolutionar i-a taiat victimei o ureche pe care a mancat-o in fata unei asistente ingrozite.  Alti asa zisi revolutionari i-au taiat carne de pe pulpe si au oferit-o in mod canibalic multimii .  Apoi i-au infipt in abdomen un steag cu tricolorul romanesc si un par.  Cadavrul a zacut in strada mai multe zile pazit de asa zisi revolutionari ca sa nu fie ridicat.  ( 11 , 11* ).

 In alta localitate , tot unui ofiter de Militie , asa zisii revolutionari i-au taiat capul si au jucat fotbal cu el.

 Acestea sunt numai doua exemple din numeroasele atrocitati care au insotit pangarirea drapelului Republicii Socialiste Romania si care au fost ascunse opiniei publice de Televiziunea romana si de cea mai mare parte a presei din Romania. Daca Grecii antici si Romanii au inteles ca viitorul se leaga de trecut , dece nu ne-ar servi invatatura lor si noua ca un frumos exemplu ?  SENECCA spunea : “ Chibzuinta cu privire la viitor vine din trecut “ , iar ISOCRATES arata ca  “ Trebuie sa deducem cele viitoare din cele trecute “.

 Revenind la criza EURO din actualitate si la panica europenilor care a fost declansata de criza actuala constatam ca in Europa de Vest , reprezentanti ai elitei intelectuale au lansat pentru opinia publica teze noi , cum ar fi  teza distrugerii creatoare .  Creatoare de ce ?  Creatoare pentru cine ?

Se cunoaste destul de bine ca aceasta teza a fost fabricata la Washington in urma cu ceva timp. Henry REGNAULT , profesor de economie la Universitatea PAU afirma ca actuala criza , cea mai mare si fara precedent in istorie , “ deschide un proces de distrugere creatoare de o intensitate exceptionala si ca problema nu este de a relansa ci de a refonda Capitalismul “  ( 12 )  Nu putem fi de acord  cu aceasta afirmatie si consideram ca teza profesorului Henry REGNAULT este aberanta. Teoria distrugerii creatoare apartine acelor forte sociale angajate in dialogul politic care apara Capitalismul devenit anacronic pentru timpul de azi si pentru timpul de maine .  Capitalismul , se stie bine , este determinat in mod obiectiv de propriile sale relatii de productie  care au devenit de mult timp o frana pentru dezvoltarea societatii , el trebuind sa paraseasca scena istoriei cat mai reprede.  

 Dar aceste forte au tendinta , inevitabila dealtfel , de a contracara pe plan politic , doctrinar , reusita analizei celorlalte forte care lucreaza corect pentru rezolvarea problemelor de importanta maxima puse de actuala criza si care impun raspunsuri  si solutii rapide.  Aceste forte anacronice lanseaza constructii teoretice doar in functie de propriul lor interes .

 Teoria distrugerii creatoare si teoria Terapiei de Soc a profesorului Jeffrey SACHS  ataca insasi spiritul critic si constructiv al stiintei.Experienta aplicarii teoriei terapiei de soc in tranzitia fostelor tari socialiste din Europa pentru distrugerea bazelor economice ale acestor tari si pentru deturnarea cursului istoriei de la Socialism , cu efectele ei dezastruase de aruncare a milioane de oameni de pe o imensa suprafata a Europei in mizerie si saracie trebuie sa dea foarte mult de gandit europenilor.  Ei trebuie sa gandeasca lumea de azi si de maine pe baza experientei trecutului apropiat.  Sa separe teoriile bune de cele proaste precum orice gospodar separa graul de neghina.  Aplicarea teoriilor proaste in economie inseamna otravirea societatii si in acelasi timp irosirea resursei societatii si a omului numita timp.  Inseamna intarzierea promovarii unei societati libere de exploatare.

 Procesele economice si politice care sunt in plina desfasurare in timpul actualei crize si care se afla sub imperiul traficantilor de istorie semnaleaza ca popoarele Europei sunt in pericol , fiind impinse spre   haos si mari dezastre  , care nu vor mai putea fi nici controlate si nici cuantificate pe plan national.

 Asa cum aratam mai sus , Marele Capital ca sa poata domina va fi insotit de fascism . In aceasta situatie de pericol extrem popoarele Europei de Est si de Vest trebuie sa-si elaboreze propriul proiect.  Este o cerinta urgenta.  Popoarele Europei au ceva de facut impreuna : sa nu mai admita dictatura Marelui Capital.

 Insa pentru a construi prezentul si pentru a constientiza viitorul ca unul din drepturile fundamentale ale omului trebuie sa stim cat mai mult despre trecut.  Trebuie sa stim cat mai mult despre trecutul apropiat al Europei care a fost si este supus de 20 de ani dezinformarii de catre politicienii mincinosi si traficantii de istorie  care actioneaza asupra societatii ca un cancer. Altfel , necunoasterea se va transforma intr-o primejdie de moarte pentru promovarea progresului in aceasta zona geo-politica a lumii.

 BIBLIOGRAFIE  :

     1.    Col.(r) Florian Garz ,« Istoria Interzisa »  Ed. Obiectiv  Craiova  p.98

1.  Col.(r) dr. Gheorghe RATIU , “Raze de lumina pe carari intunecate”. Ed. Paco , Bucuresti , 1996 , p.60

2. Col.(r) Florian GARZ , op.cit. , p. 54

3. Marian OPREA , Director Revista Lumea , Emisiunea Miezul Problemei , National TV , 26 oct. 2004.

4. Col.(r) Florian GARZ , op.cit. p.68

5. Col.(r) Florian GARZ , op. cit. P.116

7         Philippe VASSE , « Crise de l’Euro : la marche a la dislocation de la zone  Euro » , Agoravox , le mardi 8 juin 2010

8         Philippe VASSE , ibidem

9         Malika SOREL , « Outrage au drapeau », Agoravox , le 16 juin 2010.

10    Ziarul ZIUA – Internet , 16 iulie 2009 , « MAE rus : Stalin nu reprezinta stalinistul nr.1 ci un antifascist la fel ca Roosevelt si Churchill.

11    Mihai UNGHEANU , cartea  « Un razboi civil regizat ? »

    11* Nina GEORGESCU , “Impotriva Manipularii” vol.1 , Editura Total  Publishing , Bucuresti , 2004 , p.14

12 Henri  REGNAULT , apud , Simone WAPLER , “ 2010 Reprise de la crise “ , 15 iunie 2010 , Internet