Centrul Diplomatic/Diplomatic Center

Centrul de Studii Politice si Diplomatie/ Center for Political Science and Diplomacy

Declaratia presedintelui Emil Constantinescu cu privire la conflictul din Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                          DECLARAŢIE

ec
 
În nume personal, cât şi  în numele organizaţiilor non-guvernamentale al căror preşedinte am onoarea de a fi, protestez cu energie împotriva acţiunilor represive şi nelegitime pe care guvernul Republicii Moldova le organizează pentru reprimarea manifestaţiilor forţelor de opoziţie care contestă corectitudinea scrutinului din 5 aprilie 2009.
Faptul că fostul preşedinte al Republicii Moldova V. Voronin şi apropiaţi ai acestuia acuză acum România de uneltiri imaginare nu ne poate determina să renunţăm la a denunţa gravele acţiuni anti-democratice pe care actuala guvernare a Republicii Moldova le-a dezlănţuit după alegerile din 5 aprilie 2009. Acţionăm astfel tocmai în respectul desăvârşit al opţiunilor majoritare ale cetăţenilor moldoveni şi al tuturor angajamentelor bilaterale şi internaţionale pe care România şi le-a asumat.
Solicit organizaţiei Amnesty International să-şi exercite neîntârziat toate atribuţiile şi întreaga autoritate pentru a obliga autorităţile de la Chişinău la încetarea violenţelor şi a utilizării forţei represive a organelor aşa-zise de ordine împotriva civililor lipsiţi de apărare, şi în mod particular împotriva tinerilor de ambe sexe, elevi şi studenţi, supuşi în ultimele zile unor rele tratamente de o intolerabilă brutalitate.
Solicit Consiliului Europei să trimită neîntârziat în Republica Moldova o misiune de recunoaştere şi mediere care să oblige autorităţile să stopeze violenţele menite să înăbuşe opoziţia politică şi să asigure libertatea de exprimare a acesteia în spaţiul public.
Solicit Guvernului şi Preşedintelui României să acţioneze cu mai multă promptitudine şi hotărâre în sprijinul acestor solicitări, să determine desemnarea imediată a unui înalt reprezentant al UE şi deplasarea urgentă a unei misiuni a organizaţiilor europene în Republica Moldova pentru a gestiona grava criză politică apărută în urma reacţiei violente şi abuzive a autorităţilor de la Chişinău.
Având în vedere consecinţele negative ale misiunii OSCE în Republica Moldova cu prilejul alegerilor din 5 aprilie 2009, consider că participarea acestei organizaţii la misiunea pe care o propun este inoportună, cel puţin înainte ca OSCE să-şi asume răspunderea care îi revine pentru acutizarea stărilor conflictuale de la Chişinău.
Salut iniţiativa ministrului de Externe român, dl. Cristian Diaconescu, de a dezvolta un dialog cu societatea civilă în jurul problemelor de perspectivă ale politicii României în spaţiul răsăritean şi îmi manifest şi pe această cale întreaga disponibilitate de a participa la acest dialog. Iniţiativa ministrului de Externe este însă o excepţie apărută în condiţiile unei grave crize; nici Guvernul României, nici preşedintele ţării nu au vădit în genere o viziune strategică în relaţia cu Republica Moldova, nu au reprezentat consecvent pe lângă aliaţii României nici aspiraţiile societăţii româneşti de consolidare a legăturilor cu societatea moldovenească în cadrul structurilor europene şi asociate acestora, nici interesele statului român ca ţară de graniţă a NATO şi UE, pentru care existenţa unor state vecine democratice şi prospere reprezintă un obiectiv strategic.
Autorităţile române au datoria de a-şi spori considerabil eforturile în vederea unei corecte informări a tuturor prietenilor, partenerilor şi aliaţilor României din UE şi NATO în legătură cu acţiunile lipsite de legitimitate ale conducerii comuniste de la Chişinău astfel încât, sub presiunea comunităţii internaţionale, în Republica Moldova să înceapă efectiv construcţia democratică pe care o revendică societatea civilă şi partidele de opoziţie.
Salut începutul de dialog politic din ultimele zile în jurul revendicării de analizare a listelor de alegători şi de renumărare a voturilor. Este însă greu de crezut că, la capătul acestui proces, rezultatele vor fi substanţial modificate în sensul aşteptărilor societăţii civile.
De aceea, propunerea mea este ca Parlamentul Republicii Moldova să numească un guvern de tehnicieni care, sub monitorizarea unei misiuni a Parlamentului European, să administreze republica şi să pregătească tehnic organizarea unor noi alegeri, asigurând condiţii egale de liberă exprimare reprezentanţilor tuturor forţelor politice angajate în proces şi exercitarea liberă de orice constrângere a dreptului fundamental al oricărui cetăţean de a alege şi de a fi ales în cadrul unui proces electoral corect, garantat de o prezenţă masivă şi implicată a unei misiuni internaţionale de monitorizare a corectitudinii a acestui proces.
Pe termen mediu, propunem tuturor forţelor civice şi politice democratice din România – celor realmente interesate să contribuie la edificarea unui parteneriat privilegiat cu societatea civilă şi politică din Republica Moldova şi excluzând de la început orice organizaţie extremistă – constituirea unei reţele de fundaţii şi asociaţii de tipul celei care a asigurat României în ultimul deceniu al secolului XX un suport care s-a dovedit esenţial pentru dezvoltarea democraţiei şi statului de drept. Înfiinţarea unei Fundaţii Naţionale pentru Democraţie, instituirea unui program precis de cooperare la nivelul reprezentanţilor fiecărei opţiuni doctrinare a partidelor politice din România şi Republica Moldova, un program de cooperare instituţională şi organizaţională la toate nivelele, obţinerea susţinerii internaţionale necesare pentru liberalizarea mass-media în general şi a televiziunilor în special nu se pot realiza decât în cadrul unui parteneriat public-privat capabil să asigure mijloacele materiale şi suportul politic de care are nevoie o atare acţiune pe termen mediu. Este momentul ca şi guvernanţii, şi societatea românească, să înlocuiască definitiv retorica declaraţiilor de fraternitate cu o asumare pragmatică a acesteia, în deplinul respect al aspiraţiilor societăţii moldoveneşti şi al valorilor de libertate şi democraţie care definesc Europa secolului XXI.
 
 Emil Constantinescu
Preşedintele României 1996 – 2000

April 13, 2009 - Posted by | Ecology, Economy, Foreign policy, History, Mass media, News, Politics | , , , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: