Centrul Diplomatic/Diplomatic Center

Centrul de Studii Politice si Diplomatie/ Center for Political Science and Diplomacy

Prioritatile politicii externe a Romaniei/Romanian Foreign Policy

Agenda de politică externă a României promovata de Institutul de Relatii Internationale si Cooperare Economica

 

 

Iniţiativa noastră nu vrea să propună o agendă (nouă) de politică externă a Bucureştiului, prin urmare nu vizează domeniile deja consacrate ale discursului diplomatic al României ale cărei linii axiale decurg, firesc, din poziţia României ca membru UE şi NATO, al parteneriatul Special pe care România îl are cu SUA sau angajamente internaţionale la diferite nivele şi instituţii mondiale (ONU, OSCE etc.) etc.

 

Propunerile noastre vizează domenii ţintă de politică externă care ar trebuie fie incluse pe agenda Bucureştiului oficial de aici înainte, fie revizuite ca abordare (instituţii, strategii, oameni).

 

1. Realizarea unei noi strategii de politică externă cu referire la spaţiul Orientului Mijlociu şi al Extremului Orient

În ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, prioritatea o reprezintă reconstruirea relaţiilor cu Egiptul, Siria, Algeria şi Marocul, realizarea unei noi relaţii economice şi politice cu Emiratele Arabe Unite, Qatarul şi stabilirea unei relaţii diplomatice directe prin deschiderea de ambasade în Oman şi Bahrein care să ne permită să operăm direct în zona Golfului Persic.

 

2. Reconstrucţia reţelelor diplomatice ale României

Reconstrucţia reţelelor diplomatice româneşti în zone sensibile şi unde suntem deocamdată lipsiţi de prezenţă diplomatică, altfel absolut necesară în calitatea noastră de membrii ai NATO, precum Yemen, Eritreea. Se impune, de asemenea, refacerea şi întărirea prezenţei noastre diplomatice în spaţii precum Pakistan şi Afganistan.

 

3. Strategie pentru zona Asia-Pacific

Creionarea unei strategii pentru zona Asia-Pacific , considerată unanim de către specialiştii în relaţii internaţionale drept principalul vector de dezvoltare în secolul XXI. O strategie de promovare a imaginii României în această zonă, creşterea personalului diplomatic şi realizarea de înţelegeri bilaterale culturale şi economice, în special cu Coreea de Sud, Singapore, Japonia şi ceilalţi „tigrii asiatici” pentru a promova relaţiile României cu această zonă de dezvoltare economică.

 

4. Amplificarea dimensiunii economice a diplomaţiei româneşti

Dezvoltarea laturii economice a diplomaţiei româneşti, strângerea relaţiilor cu Ministerul Economiei, activizarea rolului ataşaţilor comerciali, implicarea misiunilor diplomatice în atragerea de fonduri şi investiţii în România, în promovarea creşterii schimburilor economice între România şi ţara în care sunt acreditaţi, prezentarea oportunităţilor de afaceri din România.

 

5. Crearea unui Institut de Promovare a Imaginii României 

Totodată o nouă dimensiune trebuie oferită diplomaţiei culturale ca instrument de îmbunătăţire a imaginii României. În acest sens, se impune constituirea unui Institut de Promovare a Imaginii României adresat informării specialiştilor, reprezentanţilor ONG-urilor , diplomaţilor şi jurnaliştilor ce activează cu rezultate deosebite în cadrul politicii internaţionale care să ofere burse de studii, de cercetare  pentru a înlesnii crearea unei imagini corecte a României în mediile internaţionale.

 

6. Sprijin pentru participarea în instituţii europene şi activităţi de lobby la Bruxelles

Realizarea unei politici coerente de sprijinire a participării cetăţenilor români în cadrul instituţiilor europene, forumurilor de decizie şi în special integrarea românilor, în conformitate cu dreptul nostru ca stat membru al Uniunii Europene în instituţile formatoare ale politicii externe şi de securitate a uniunii Europene şi în viitorul serviciu diplomatic european.

Se impune şi dezvoltarea unui centru pentru activităţi de lobby şi promovare a României în cadrul instituţiilor europene care să construiască o strategie de participare a României la deciziile Uniunii Europene, care să sprijine activitatea europarlamentarilor români (informare, expertiză, consultări) şi să ofere poziţii în conformitate cu interesele României la marile probleme ale Ununii Europene.

 

7. Reconfigurări instituţionale la MAE

Un proiect de politică externă devine funcţional numai în măsura în care există o relaţie eficace între viziune – instituţii – oameni. În acest sens, după o definire coerentă şi concretă a viziunii politicii externe româneşti, se impun o serie de reconfigurări instituţionale la nivelul MAE care să se plieze pe viziunea sumată la nivel politic. La pasul al treilea, vor fi selecţionaţi şi oameni necesari.

          Un exemplul de blocaj este cel în care se găseşte astăzi Oficiul pentru R. Moldova, aflat în subordinea primului ministru, instituţie absolut fundamentală pentru abordarea completă şi coerentă a întregii problematici a R. Moldova (cetăţenie, permise de muncă, burse, vize, aspecte culturale etc.), care implică o serie de ministere (Justiţie, Interne, Educaţie, Muncă etc.) dintre care MAE este doar un element.

Tot în această idee, este necesară şi realizarea unui Cod de management al situaţiilor de criză pentru diplomaţi care să statueze normele de comportare ale personalului diplomatic în situaţii de urgenţă.

 

8. Problematica românilor din jurul României

Este nevoie de o dezbatere publică reală şi eficientă pe tema populaţiei româneşti din afara României (număr, profil, repartiţie geografică, nevoi, relaţii cu ţara-mamă etc.) şi angrenarea instituţiilor de diplomaţie publică şi oficială în acest proiect. În acest sens, concretizarea unui asemenea demers trebuie să fie o clarificare legislativă şi instituţională a relaţiilor pe care statul român le are cu conaţionalii săi. De asemenea, trebuie clarificată distincţia între românii din R. Moldova, românii din jurul româniei (inclusiv Balcani) şi diaspora propriu-zisă. În funcţie de această distincţie trebuie (re)gândite strategiile şi configuraţia instituţională a Bucureştiului.

 

9. Parteneriate regionale speciale (parteneriatul estic)

Situaţia globală şi lipsa de certitudini regionale obligă statele din regiune la parteneriate de tip bi- sau multilaterale mai cu seamă în ceea ce priveşte Vecinătatea Estică a Europei. România trebuie să accelereze relaţia cu Polonia, şi nu numai, în regiune, pentru că state precum Ucraina, Belarus sau R. Moldova nu pot fi menţinute în siajul euro-atlantic fără un parteneriat eficace în primul râd al celor două state. În acest parteneriat, relaţia României cu R. Moldova va fi subliniată ca specială.

 

10. Balcanii de Vest

În contextul noilor evoluţii geopolitice globale, regiunea Balcanilor riscă să devină uitată, deşi situaţia în regiune este departe de a fi stabilizată. Datorită poziţiei sale geo-strategice, şi nu numai, România trebuie să-şi asume o angajare politică mai clară a României în construirea şi aplicarea de politici în Balcanii de Vest, un spaţiu care devine din ce în ce mai puţin vizibil pe agenda dezbaterilor internaţionale şi care rămâne, treptat, în gestiunea UE. Situaţia nu este, în nici un caz, soluţionată complet în regiune.

 

11. Diplomaţie publică religioasă

România este cel mai important stat creştin-ortodox din UE. Din această perspectivă, dimensiunea religioasă (eclesială) a diplomaţiei româneşti trebuie gândită pe două axe: 1. relaţia cu Vestul (Vatican şi Bruxelles) şi 2. relaţia cu Estul, respectiv bisericile ortodoxe de la marea Neagră (Rusia, Bulgaria, Georgia, Armenia etc.).

          De asemenea, România trebuie să întărească această linie de diplomaţie publică şi pe direcţia Balcanilor de Vest Serbia, Macedonia, Muntenegru, Bosnia).

 

12. Dosarul Marea Neagră şi o politică energetică consecventă

 România trebuie, pe de o parte, să susţină o poziţie coerentă şi consecventă în ceea ce priveşte necesitatea unei politici energetice comune a UE, pe de altă parte, trebuie să îşi asume (şi) un rol de mediator la Marea Neagră, între interese euro-atlantice (şi ele incoerente) şi alte tipuri de interese, printre care cele mai importante sunt cele ale Federaţiei Ruse şi ale Turciei.

 

Profesor Anton Caragea

No comments yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 26 other followers

%d bloggers like this: